Documents

Bierce, Ambrose - Barbatul si sarpele.doc

Description
BĂRBATUL ŞI ŞARPELE de Ambrose Bierce I. S-a spus adesea şi s-a demonstrat că privirea şarpelui are proprietăţi magnetice, iar cei care îi cad pradă sunt atraşi, în ciuda voinţei, şi sunt răpuşi în chinuri, de muşcătura acestei creaturi. Harker Brayton stătea relaxat pe canapea, în cămaşă de noapte şi papuci; zâmbea în timp ce citea propoziţia de mai sus, în vechile Mistere ale ştiinţei, ale lui M
Categories
Published
of 5
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Related Documents
Share
Transcript
  BĂRBATUL ŞI ŞARPELE de Ambrose Bierce  I. S-a spus adesea şi s-a demonstrat că privirea şarpelui areproprietăţi magnetice, iar cei care îi cad pradă sunt atraşi, în ciuda voinţei,şi sunt răpuşi în chinuri, de muşcătura acestei creaturi.Harker Brayton stătea relaat pe canapea, în cămaşă de noapte şipapuci! #m$ea în timp ce citea propo iţia de mai sus, în vechile %istere aleştiinţei, ale lui %orryster. &Singurul mister, îşi ise el e cum de înţelepţii depe vremea lui %orryster erau în stare să creadă ast'el de inepţii, respinse în iua de a i şi de cei mai neinstruiţi.(Brayton că u pe g#nduri ) întruc#t era un g#nditor ) şi, 'ără să vrea,lăsă volumul *os, însă nu-şi co$orî privirea. +n momentul în care cartea aieşit din c#mpul vi ual, ceva i-a atras atenţia într-un ungher întunecat alodăii. Su$ pat se ăreau două puncte luminoase, a'late la vreo doi centimetriunul 'aţă de celălalt. oate erau ra ele $ecului de ga , re'lectate în cuielemetalice. u le acordă prea mare importanţă şi se a'undă iarăşi în lectură. clipă mai t#r iu, ceva ) un impuls, pe care nu-i trecu prin minte să-lanali e e ) îl împinse să lase din nou cartea şi să caute cu privirea cele douăpuncte. /uminiţele erau tot acolo. ăreau mai aprinse şi aveau nişte re'leever ui, pe care nu le o$servase prima dată. 0e asemenea, i se părea căînaintaseră puţin. 1u toate acestea, se a'lau încă în întuneric,nede văluindu-şi originea şi natura, aşa că Brayton se întoarse asupralecturii. 0intr-o dată, ceva din tet îi dădu o idee care îl 'ăcu să tresară şilăsă cartea pentru a treia oară, aşe #nd-o pe marginea canapelei, unde îiscăpă din m#nă, prăvălindu-se pe podea, cu 'aţa în *os. Brayton era pe *umătate în picioare şi scruta $e na de su$ pat! avea impresia că luminiţeledeveniseră şi mai în'lăcărate. rivirea-i neră$dătoare şi poruncitoare lecerceta atent. 2euşi să desluşească un şarpe imens, încolăcit chiar su$grila*ul patului ) punctele luminoase erau doi ochi3 1apul pocit, care ieşeadin mi*loc, era aţintit asupra lui, iar 'alca lată şi agresivă şi 'runteaneghioa$ă indicau direcţia privirii sale crude. chii nu mai erau doar douăpuncte luminoase, ci îl s'redeleau răuvoitori.II. 4n şarpe într-un dormitor dintr-o locuinţă modernă nu este, din'ericire, un 'enomen at#t de $anal înc#t să nu necesite eplicaţii. HarkerBrayton, un intelectual $ogat şi 'aimos, necăsătorit, în v#rstă de trei eci şicinci de ani, de statură oarecum atletică şi sănătos tun, se întorsese în San5rancisco din pelerina*ele sale în ţări îndepărtate şi necunoscute. 6vusesemereu gusturi cam scumpe, dar acum devenise şi mai ecentric, datoritălipsurilor îndelungate, şi nici măcar Hotelul 1astle nu-i era pe plac! aşa că aacceptat $ucuros invitaţia prietenului său, doctorul 0ruring, distinsul om deştiinţă. 1asa masivă şi de modă veche a doctorului 0ruring se a'la într - uncartier întunecat al oraşului şi avea un aspect eterior re ervat. 7ra limpedecă nu avea nimic în comun cu celelalte clădiri şi căpătase acele elementeecentrice, care apar odată cu i olarea. 4nul dintre ele era o &aripă(, a$solutinutilă din punct de vedere arhitectural şi 'ără niciun rost, întruc#t era o 1  com$inaţie între un la$orator, o mena*erie şi un mu eu. 6ici doctorul se lăsaa$sor$it de preocupările sale ştiinţi'ice, studiind acele 'orme de viaţă care îist#rneau interesul ) tre$uie să recunosc, gusturile se limitau la speciiin'erioare ) întruc#t şi cele mai avansate dintre specimene păstrau anumitetrăsături de $a ă ce 'ăceau trimitere la &dragonii srcinilor(, precum $roscoiişi şerpii. 7ra clar8 doctorului îi plăceau reptilele. Iu$ea aceste specii şi seautointitulase 9ola al oologiei. Soţia şi 'iicele sale, care nu-i împărtăşeaucurio itatea în'lăcărată cu privire la aceste creaturi, născute su$ semnulrăului, 'useseră ecluse, cu o severitate inutilă, din ceea ce el numea:erpăria şi oropsite la compania celor de aceeaşi speţă. entru a le îm$una,doctorul le permisese totuşi să depăşească reptilele în materie de splendoareşi prin minunăţia lucrurilor cu care le încon*urase.0in punct de vedere arhitectural şi în ceea ce priveşte mo$ilierul,:erpăria era de o simplitate austeră, datorită ocupanţilor săi umili. +ntr-adevăr, mulţi dintre ei nu aveau li$ertatea necesară pentru a se $ucura delu, din pricina unui detaliu deran*ant8 erau vii. 1u toate acestea, aveaupropriile încăperi, în care nu erau supuşi unor constr#ngeri prea mari, c#tăvreme erau erau 'eriţi de o$iceiul periculos de a se înghiţi unul pe celălalt,iar după cum Brayton 'usese înştiinţat, era mai mult dec#t o tradiţie ca uniidintre ei să-şi 'acă apariţia în anumite momente în one unde nu li se puteaeplica pre enţa. +n ciuda :erpăriei şi a implicaţiilor sale tul$urătoare ) pecare, într-adevăr, nu le prea $ăga în seamă, Brayton găsea viaţa la conacul0ruring pe gustul lui.III. +n a'ară de şocul surpri ei şi al sc#r$ei, domnul Brayton nu era'oarte a'ectat. Se g#ndi mai înt#i să sune clopoţelul şi să cheme servitorul,dar, cu toate că putea a*unge uşor la acesta, nu 'ăcu nicio mişcare îndirecţia lui. 6cest gest ar 'i putut trăda teama, care nu îl caracteri a cusiguranţă. 0evenea conştient mai degra$ă de natura a$surdă a situaţieidec#t de pericolele pe care le implica aceasta! era revoltător, dar a$surd.2eptila 'ăcea parte dintr-o specie necunoscută lui Brayton. uteadoar să 'acă presupuneri cu privire la lungimea ei. 0in c#te vedea el, trupulpărea de grosimea ante$raţului. 7ra oare periculoasă; 7ra veninoasă; 7raun şarpe constrictor; 1unoştinţele sale cu privire la pericolele naturii erauinsu'iciente! nu desci'rase niciodată acest mister.0acă nu pre enta vreun pericol, creatura era în orice ca *ignitoare.7ra prea &nelalocul ei( ) o adevărată insultă. -avea ce căuta acolo. 0eşipereţii erau încărcaţi de ta$louri, odaia ticsită de mo$ilă, iar mo$ila plină devechituri ) astea erau gusturile $ar$are de la vremea şi locul respectiv ) totuşi acesta nu era un loc pentru o creatură săl$atică, venită din *unglă.%ai mult dec#t at#t ) o, ce idee enervantă3 ) cei doi respirau acelaşi aer36ceste g#nduri se cui$ăreau mai mult sau mai puţin precis în mintealui Brayton, care trecu la acţiune. oi numim aceste procese anali ă şideci ie. 6st'el dăm dovadă sau nu de înţelepciune. 6şa se 'ace că 'run auscată, adusă de v#ntul tomnatic, se dovedeşte mai mult sau mai puţinînţeleaptă dec#t suratele sale atunci c#nd cade pe păm#nt sau în apă. 2  Secretul acţiunilor omeneşti este deschis< ceva 'ace ca muşchii să secontracte. 1ontea ă dacă numim aceste schim$ări moleculare voinţă;Brayton s-a ridicat, pregătindu-se să se îndepărte e uşor de şarpe,'ără a-l deran*a. oate reuşea chiar să părăsească încăperea. 6şa se retragoamenii din pre enţa măreţiei, 'iindcă măreţia înseamnă putere, iar puterearepre intă o ameninţare. :tia că nu poate merge cu spatele 'ără să seîmpiedice, era imposi$il să găsească uşa at#t de uşor. 0acă monstrul aveasă-l urme e, putea să se repeadă la rastelul cu arme orientale s#ngeroase,care decora peretele. +ntre timp, ochii şarpelui ardeau mai nemiloşi caniciodată.Brayton a ridicat piciorul drept, pregătit să 'acă un pas înapoi. +nacel moment a simţit că toată 'iinţa lui se opune gestului.&Sunt considerat un $ăr$at cura*os, murmură el. are e cura*ulaltceva dec#t vanitate; 5iindcă nu e nimeni de 'aţă să asiste la retragereamea ruşinoasă.(Se spri*inea cu m#na dreaptă de spătarul unui scaun! piciorul erasuspendat în aer.&6iurea3 spuse cu voce tare. u sunt chiar at#t de laş înc#t să mătem că sunt speriat.(2idică piciorul puţin, îndoind uşor genunchiul şi apoi îl aruncă în'aţă< la c#ţiva centimetri în 'aţa celuilalt3 u - şi  dădea seama cum seînt#mplase aşa ceva. +ncercă să-şi 'olosească celălalt picior, dar acelaşire ultat8 înainta. Braţul cu care se ţinea de scaun era întins în spate. 6i 'i iscă $ăr$atul se temea să-i dea drumul. 1apul şarpelui ieşea în evidenţă caînainte. u se mişcase, dar ochii semănau acum cu nişte sc#ntei electrice,care săgetau 'ulgere in'inite.Băr$atul se al$ise. %ai 'ăcu un pas înainte, apoi altul, trăg#ndscaunul după el. +n cele din urmă îi dădu drumul şi scaunul se pră$uşi pepodea. Băr$atul mormăi. :arpele nu scoase niciun sunet, nici nu se clinti,dar ochii scăpărau ca doi sori, ce ascundeau restul trupului. 2ăsp#ndeaucercuri din ce în ce mai mari de culori puternice, care apoi dispăreau ca$aloanele de săpun. 1#nd se apropiau, c#nd se a'lau la o distanţă in'inită.6u ea undeva $u$uitul repetat al unei to$e puternice, însoţit de acorduri'ragmentare, îndepărtate, ce aduceau cu notele unei harpe eoliene.2ecunoscu c#ntecul răsăritului al statuii lui %emnon şi avu impresia că sea'lă printre trestiile de pe malul ilului, ascult#nd, cu simţurile ealtate,acel imn nemuritor ce stră$ătea veacurile mute.%u ica încetă sau, mai degra$ă se trans'ormă în acordurile unei'urtuni ce se îndepărtea ă. +n 'aţa lui Brayton se întindea un peisa*strălucitor, din cau a soarelui şi a ploii, iar un curcu$eu străve iu încadra înarcu-i uriaş o sută de oraşe. :arpele se a'la în mi*loc şi purta o coroană.Stătea încolăcit, iar capul se ridicase şi îl privea cu ochii mamei sale, caremurise de mult. 0intr-odată, acest peisa* minunat păru că se ridică uşor caşi c#nd s-ar 'i lăsat o cortină şi dispăru în neant. Brayton simţi o loviturăputernică peste 'aţă şi piept. Se pră$uşise pe podea. S#ngele îi ţ#şnea din 3  nasul spart şi $u ele rănite. 2ămase un moment nemişcat, cu ochii aţintiţispre uşă, apoi îşi reveni şi îşi dădu seama că, în timpul că ăturii, îşi luaseprivirea de la şarpe şi vra*a se risipise. Simţea că poate să se retragă acum,at#ta timp c#t nu se uită su$ pat. +l îngro ea însă g#ndul la şarpele nevă ut,care se a'la la c#ţiva centimetri de capul său. oate că era pe punctul de a senăpusti şi de-a-şi în'ige colţii în g#tul lui. 2idică privirea şi o îndreptă spreacei ochi prime*dioşi. 7ra din nou pri onier.:arpele nu se mişcase şi părea că mai pierduse din puterea pe care oeercita asupra imaginaţiei. Halucinaţiile su$lime din ultimele minutedispăruseră. Su$ 'runtea plată şi lipsită de inteligenţă, ochii negri luceau cadouă mărgele, cu o epresie ameninţătoare, ca la început. 7ra ca şi cumcreatura ştia că trium'ase şi se hotăr#se să nu-l mai ademenească prinvicleşuguri.4rmă o scenă înspăim#ntătoare. Băr$atul culcat cu 'aţa la păm#nt,la un metru de duşman, se ridică în coate, cu capul dat pe spate şipicioarele întinse la maim. Stropii de s#nge de goleau pe alocuri chipul al$iar ochii îi ieşiseră din or$ite. 5ăcuse spume la gură şi saliva se împrăştia întoate direcţiile. =rupul 'usese cuprins de contracţii şi se $uciuma aproapeca un şarpe. 5iecare mişcare îl aducea un pic mai aproape de duşman.+ntinse m#inile în 'aţă, încerc#nd să se oprească, dar acum înainta în coate.I>. 0octorul 0ruring şi soţia lui se a'lau în $i$liotecă. mul de ştiinţăera $ine dispus, ceea ce nu se înt#mpla adesea. ? =ocmai am o$ţinut, spuse el, în urma unui schim$ cu un altcolecţionar, un specimen ecelent de ophiophagus  . ? 6sta ce mai e; între$ă doamna, 'ără pic de interes. ? >ai de mine, c#tă ignoranţă3 0raga mea, un $ăr$at care constatădupă căsătorie că soţia lui nu ştie greacă, are dreptul să divorţe e.phiophagus este un şarpe care se hrăneşte cu alţi şerpi. ? Sper să-i măn#nce pe toţi, ise ea, mut#nd neatentă 'elinarul. 0arcum 'ace asta; resupun că îi vră*eşte. ? 7 tipic pentru tine, draga mea, spuse a'ectat doctorul. :tii c#t deenervante sunt aceste alu ii la superstiţiile comune despre puterea de'ascinaţie a şerpilor;1onversaţia 'u întreruptă de un răcnet prelung, ce sparse tăcereacasei ca vocea unui demon care urlă într-un morm#nt. Se au i din nou şidin nou, cu o claritate în'iorătoare. 1ei doi săriră în picioare. Băr$atul eracon'u , iar 'emeia se al$ise şi amuţise de 'rică. +nainte să se stingă ecoulultimului ţipăt, doctorul părăsise camera şi se repe ise pe scări, urc#nddouă trepte deodată. +n 'aţa odăii lui Brayton înt#lni c#ţiva servitori careveniseră de la eta*. ăvăliră cu toţii în odaie, 'ără să $ată la uşă. 4şa nu eraîncuiată şi se deschise imediat. Brayton ăcea mort, pe podea. 1apul şi$raţele nu i se vedeau de grila*ul de la pat. /-au tras şi l-au întors cu 'aţa însus. 1hipul era m#n*it de s#nge şi salivă, iar ochii erau căscaţi ) ce privelişteîn'iorătoare3 4
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks
SAVE OUR EARTH

We need your sign to support Project to invent "SMART AND CONTROLLABLE REFLECTIVE BALLOONS" to cover the Sun and Save Our Earth.

More details...

Sign Now!

We are very appreciated for your Prompt Action!

x