Documents

Biomateriale modificate.docx

Description
Universitatea ’’Dunărea de Jos Galaţi’’ Facultatea de Inginerie Master Anul II: Materiale Avansate şi Tehnologii Inovative PROIECT TEHNOLOGII DE OBTINERE A MATERIALELOR BIOCOMPATIBILE - semestrul I - BIOMATERIALE POLIMERICE PENTRU IMPLANTUL DE CRISTALIN Îndrumător: Masterand: Prof.dr.ing.Vasilescu E.
Categories
Published
of 22
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Related Documents
Share
Transcript
  1   Universitatea ’’Dunărea de Jos Galaţi’’  Facultatea de Inginerie Master Anul II : Materiale Avansate şi Tehnologii Inovative   PROIECT TEHNOLOGII DE OBTINERE A MATERIALELOR BIOCOMPATIBILE - semestrul I - BIOMATERIALE POLIMERICE PENTRU IMPLANTUL DE CRISTALIN Îndrumător: Masterand:   Prof.dr.ing.Vasilescu E. Gheorghe Rita  2   CUPRINS a)   Scurt istoric  b)   Clasificarea biomaterialelor c)   Polimerii acrilici in oftalmologie d)   Concluzii Bibliografie: 1. Allan B.: Intraocular lens implants, BMJ 2000, 320:73-4; 2. Lloyd A. W., Faragher R.G.A., Denyer S.P.: Ocular biomaterials and implants, Biomaterials 2001, 22:769-785; 3. Haaskjold E., Allen ED., Burton RL., Webber SK., Sandvig KU., Jyrkkio H., Leite E., Liekfeld A., Philipson B., Nystrom A., Wollensak J.: Contrast sensitivity after implantation of diffractive bifocal and monofocal intraocular lenses, Journal of Cataract & Refractive Surgery, 1998, 24(5):653-8; 4. Steinert R. F.: Visual outcomes with multifocal intraocular lenses, Current Opinion in Ophthalmology 2000, 11:12-21; 5. Feldman D.: Tehnologia compusilor macromoleculari, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1974; 6. http://www.psrc.usm.edu/macrog/teach.htm; 7. Rusu M., Rusu D.L.: Tehnologii de prelucrare a polimerilor, Ed. Dosoftei, Iasi, 1995; 8. Bruin P., Meeuwsen E.A.J., van Andel M.V., Worst J.G.F., Pennings A.J.: Autoclavable highly cross-linked polyurethane networks in ophthalmology, Biomaterials 1993, Vol.14 Nr. 14; 9. Hollick EJ., Spalton DJ., Ursell PG., Pande MV.: Biocompatibility of poly(methyl methacrylate), silicone, and AcrySof intraocular lenses: randomized comparison of the cellular reaction on the anterior lens surface, Journal of Cataract & Refractive Surgery, 24(3):361-6, 1998; 10. Chiselita D., Branisteanu D., Bogdanici C., Macovei G., Rusu V., Vancea P.P.: Oftalmologie Generala, Ed. Dosoftei, Iasi, 1997; 11. http://www.hollows.org/resources/intraocular_lenses.htm; 12. http://www.ophtec.com.htm; 13. ***Acrysof Monograph, http://www.alconlabs.com/.  3   MATERIALE BIOCOMPATIBILE IN MEDICINA BIOMATERIALE POLIMERICE PENTRU IMPLANTUL DE CRISTALIN  Nefiind scrisa o istorie completa a biomaterialelor, se poate urmari dezvoltarea multimilenara a lor prin intermediul progreselor realizate in arta si stiinta. Realizările în domeniul biomaterialelor au la bază trei domenii stiintifice: chimia,  biologia si fizica, apoi aplicat iile tehnice sau ”punerea in opera “ culmin and cu realizarile clinice. Din totdeauna oamenii au fost preocupati de restaurarea unor pa rţi ale corpului,  deteriorate sau pierdute datorita unor accidente sau boli. Printre primele griji ale oamenilor a fost restaurarea danturii care, de regula, se deteriora prima datorita modului de viata si de hrana. Astfel, cele mai vechi exemple de proteze dentare se pare ca au fost lucrarilor din aur ale fenicienilor, etruscilor si, mai tarziu, ale grecilor si romanilor. Biomaterialele  s-au impus ca domeniu de cercetare deosebit de fascinant si de promitator in cea de-a doua jumatate a secolului XX. Conlucrarea dintre specialistii in inginerie si medicina a dus la aparitia de aplicatii biomedicale noi, ce constituie in prezent implanturi si proteze, sisteme de eliberare controlata a medicamentelor, care salveaza zi de zi viata a mii de oameni din intreaga lume. Dintre biomateriale, cele polimerice s-au impus ca fiind oportune in gasirea unor solutii  practice pentru multe din problemele ce apar in implantologie. Conceptele care concretizeaza modul de abordare a problematicii specifice in fiecare caz sunt biomecanica si biocompatibilitatea. Gama larga si diversitatea materialelor polimerice, cat si cunostintele extinse din domeniu permit realizarea de noi biomateriale ale caror proprietati sa fie cat mai apropiate de optim pentru implantul sau proteza respectiva. Fiecare ramura a medicinii a beneficiat de pe urma acestor progrese, cateva exemple fiind chirurgia cardiovasculara (valve cardiace artificiale, stenturi vasculare, cateterism cardiac, angioplastie), ortopedia (proteza de sold, genunchi), oftalmologia (lentile de contact, lentile intraoculare), farmacologia (sisteme de eliberare controlata a medicamentelor), etc. Actiunea si performanta materialelor in corpul uman poate fi studiata din mai multe  perspective. În primul rand, putem caracteriza biomaterialele din punct de vedere al zonei cu  probleme ce trebuie vindecata, ca în Tabelul 2-1.  4   Tabelul 2-1. Folosirea biomaterialelor  Nr. crt. Zonele afectate Exemple 1. Înlocuirea unui parti bolnave sau afectate articulatia artificiala a s oldului, aparat pentru dializă renal a 2. Îmbunatatirea functiilor suturi, proteze si suruburi osoase dentare 3. Tratarea unor anomalii proteza Harrington pentru coloana vertebrala 4. Corectarea problemelor cosmetice mamoplastie, corectarea barbiei 5. Ajutor in diagnosticare probe si catetere 6. Ajutor in tratament catetere, tuburi de dren În al doilea rand, putem lua in considerare corpul doar la nivelul tesuturilor, organelor (Tabelul 2-2) sau intregului sistem (Tabelul 2-3). În al treilea rand, putem pune accent pe clasificarea materialelor in metale, polimeri, ceramice si compusii lor, dupa cum se prezinta in Tabelul 2-4. În acest caz, functia principala a unor materiale precum biomaterialele vizeaza felul cum interactioneaza materialul si corpul, mai exact, influenta pe care o exercita mediul din corp asupra materialului si efectul materialului asupra corpului. Tabelul 2-2. Biomateriale în organe    Nr. crt. Organ  Exemple 1. Inima pacemaker cardiac, valvula cardiaca artificiala 2. Pămâni oxigenator 3. Ochi lentile de contact, transplant de cristalin 4. Ureche aparate auditive, refacerea cosmetica a urechii externe 5. Oase proteze osoase 6. Rinichi aparat pentru dializa renală  7. Vezica urinară cateter Este evident faptul ca cele mai curente aplicatii ale biomaterialelor vizeaza chiar si acele organe si sisteme care nu sunt neaparat structurale prin insasi natura lor sau functii chimice sau fizice. Functiile chimice complexe precum cele ale ficatului s i funcţiile fizice sau  electromagnetice ca ale creierului si organelor de simt nu pot fi îndeplinite de biomateriale.

Greek Literature

Dec 6, 2017
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks
SAVE OUR EARTH

We need your sign to support Project to invent "SMART AND CONTROLLABLE REFLECTIVE BALLOONS" to cover the Sun and Save Our Earth.

More details...

Sign Now!

We are very appreciated for your Prompt Action!

x