Documents

Biserica Ortodoxa in fata postmodernitatii - Studiu.pdf

Description
Biserica Ortodoxă în faţa provocărilor lumii contemporane şi rolul Ei social – filantropic în societatea postmodernă, secularizată I. Despre misiunea Bisericii Ortodoxe în postmodernitate 1. Introducere Lucrarea de faţă se doreşte a fi una ce susţine şi promovează colaborarea şi cooperarea dintre Biserică şi celelalte instituţii ale societăţii civile, în domeniul activităţilor sociale şi culturale ori educative, sub forma unui par
Categories
Published
of 33
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Related Documents
Share
Transcript
   1  Biserica Ortodox ă  în fa  ţ   a provoc ă  rilor lumii contemporane ş i rolul Ei social – filantropic în  societatea postmodern ă  , secularizat ă   I.  Despre misiunea Bisericii Ortodoxe în postmodernitate 1. Introducere Lucrarea de fa ţă  se dore ş te a fi una ce sus ţ ine ş i promoveaz ă  colaborarea ş i cooperarea dintre Biseric ă   ş i celelalte institu ţ ii ale societ ăţ ii civile, în domeniul activit ăţ ilor sociale ş i culturale ori educative, sub forma unui parteneriat, atât de necesar, spre folosul credincio ş ilor ş i membrilor Bisericii care, implicit, sunt ş i cet ăţ enii Statului ori fiii acestei na ţ iunii. Implicarea Bisericii în social se poate realiza în multe feluri ş i sub diferite forme, unele din ele fiind remarcate ş i eviden ţ iate aici, în aceast ă  lucrare de diserta ţ ie, care porne ş te de la definirea, din punct de vedere teoretic ş i teologic a termenilor de filantropie ş i caritate cre ş tin ă , plecând ş i ajungând la no ţ iuni practice, tehnice ş i concrete, specifici disciplinei numit ă  asisten ţă  social ă . Sunt prezentate aici metode moderne ş i foarte actuale de realizare a uni sondaj ş i de implementare a unui proiect sau a unui program social, cu ajutorul instrumentelor caracteristice Bisericii – institu ţ ie ce nu trebuie s ă  aibe vreun complex, din acest punct de vedere, deoarece dispune de toat ă  dotarea ş i de tot „echipamentul” necesar realiz ă rii unui deziderat social. Totodat ă , lucrarea de de fa ţă  încearc ă  s ă  sintetizeze câteva tr ă s ă turi definitorii ale postmodernit ăţ ii, ca o necesitate a contextualiz ă rii corecte a misiunii Bisericii Ortodoxe. Lipsit de preten ţ ia de a fi exhaustiv, (lucru, de altfel, imposibil), materialul acesta se dore ş te a fi un ghid folositor mai bunei în ţ elegeri a provoc ă rilor postmodernismului, ca ş i a modurilor în care Biserica le poate folosi sau respinge. Stadiul societ ăţ ii actuale, cu toate coordonatele sale definitorii, nu poate surprinde Biserica, ea îns ăş i chemat ă  s ă - ş i deschid ă  mesajul c ă tre oameni, atât ca indivizi, cât ş i ca grup social. De aceea, Biserica trebuie s ă  foloseasc ă  toate strategiile misionare adaptate vectorului postmodern de exprimare existen ţ ial ă , spre a defini acel nou tip de umanism, destinat zilei de mâine, despre care Preafericitul P ă rinte Patriarh Daniel afirm ă  c ă  „trebuie s ă  redescopere leg ă tura profund ă  dintre libertate ş i sfin ţ enie” 1 . În prezent, Biserica desf  ăş oar ă  activit ăţ i de asisten ţă  social ă  prin sistemul propriu, având suport de organizare legile emise de stat, promovând politicile sociale ş i m ă surile de protec ţ ie social ă  pe care le reg ă sim în întreaga societate, ea punând la dispozi ţ ie resursele umane ş i logistica de care dispune. Nu în ultimul rând putem men ţ iona c ă  în cadrul serviciului social bisericesc se desf  ăş oar ă  proiecte care au ca surs ă  de realizare ş i resurse financiare care actualmente sunt modeste. De aceea Biserica invit ă  statul ş i în acela ş i timp îi propune ca sistemul na ţ ional de asisten ţă  social ă  s ă  treac ă  în slujba bisericii, aceasta din urm ă  punând la dispozi ţ ie cele men ţ ionate mai sus, iar statul ca factor determinant într-o societate s ă -i dea bisericii capital financiar pentru finan ţ area întregului sistem. Biserica ofer ă  prin personalul s ă u clerical care are statut de lider într-o societate mobilizarea ş i antrenarea oamenilor ca ş i comunitate într-o implicare direct ă  în rezolvarea problemelor care pot ap ă rea. Implementarea politicilor sociale prin biseric ă  se poate face printr-o colaborare de specialitate la nivelul celor dou ă  institu ţ ii militând împreun ă  pentru o societate mai bun ă   ş i pentru 1  Metropolitan Daniel Ciobotea, Confessing the Truth in Love. Orthodox Perceptions of Life, Mission and Unity, Trinitas, Ia ş i, 2001, p. 179.   2 un grad de via ţă  în acord cu normele europene ş i interna ţ ionale. Activitatea social ă  a preotului se face remarcat ă  în parohia pe care o administreaz ă   ş i o p ă store ş te prin prezen ţ a sa în institu ţ iile sau a ş ez ă mintele sociale aflate în sfera de influen ţă  a parohiei sale, unde desf  ăş oar ă  programe sociale ş i religioase cu diferite prilejuri sau cu un orar bine stabilit. Opera filantropic ă   ş i de asisten ţă  social ă  a Bisericii face parte din dimensiunea slujirii aproapelui ş i constituie unul din aspectele principale ale teologiei cre ş tine contemporane, cu implica ţ ii tot mai profunde in cele mai variate aspecte ale vie ţ ii Bisericii, în special pe planul pastora ţ iei ş i al apostolatului social. Slujirea sub acest aspect este cuprins ă  ca adev ă r fundamental în revela ţ ia biblic ă , în tradi ţ ia patristic ă   ş i în istoria Bisericii cre ş tine ş i constituie un factor de dinamism în mi ş carea ecumenic ă  de ast ă zi. Dup ă  înv ăţă tura scripturistic ă  a Noului Testament, filantropia cuprinde toat ă  Legea ş i Proorocii sau Profe ţ ii, fiind cea mai mare porunc ă  din Lege (Mt. 22, 37-40) Toate aceste sinonime au ca fundament dragostea. Incompatibil ă  cu dragostea lumeasc ă , dragostea fa ţă  de Dumnezeu const ă  în împlinirea Poruncilor ş i în iubirea oamenilor între ei. Sentimentul dumnezeiesc al filantropiei ş i milei este rodul unei îndelungate ş i laborioase educa ţ ii cre ş tine, f  ă cut ă  cu tact ş i cu iubire f  ă r ă  margini de c ă tre cei rândui ţ i pentru aceasta. Ast ă zi, mai mult ca alt ă dat ă , lumea secularizat ă , dominat ă  de tehnologii, în care vie ţ uim, are nevoie de umanizare, de mil ă   ş i iubire fa ţă  de om, de filantropie. Biserica Ortodox ă  Român ă  este o biseric ă  de srcine apostolic ă , poporul român fiind încre ş tinat de Sfîntul Apostol Andrei. Cre ş tinismul la români are o vechime de aproape dou ă  mii de ani, fiind singurul popor n ă scut cre ş tin. Istoria poporului român este contemporan ă   ş i paralel ă  cu istoria Logosului întrupat. Odat ă  cu începuturile cre ş tinismului la români, asisten ţ a social ă  ia forma unor ac ţ iuni umanitare cu caracter religios. Asisten ţ a social ă  în ţ ara noastr ă  a avut la început un caracter pronun ţ at bisericesc, nu poate fi rupt ă  de biseric ă   ş i s-a dezvoltat ca ş i înv ăţă mântul în jurul bisericii. Ca lucrare a drept ăţ ii divine, filantropia Bisericii este un act profund teologic, spiritual ş i duhovnicesc. Ea nu poate fi asociat ă  pur ş i simplu celorlalte forme de dreptate social ă  consacrate de diverse ideologii moderne, ci exclusiv celorlalte forme de slujire divin ă . Un alt aspect deosebit de important este formarea speciali ş tilor în domeniul asisten ţ ei sociale biserice ş ti. Actualmente dubla specializare Teologie – Asisten ţă  Social ă  este într-un plin proces de transformare din punc de vedere al Tratatului Bologna. Patriarhia Român ă  a hot ă rât ca specializarea s ă  se intituleze „ Teologie Social ă ” ceea ce din punctul meu de vedere nu acord ă  absolven ţ ilor dreptul a a profesa decât în institu ţ iile de asisten ţă  social ă  bisericeasc ă , ceea ce este în detrimentul lor. Faptul c ă  planurile de înv ăţă mânt ş i programele analitice au avut de suferit prin reducerea num ă rului de ore  în specialitatea asisten ţă  social ă  nu îi face pe absolven ţ i s ă  fie competitivi din punct de vedere teoretic pe pia ţ a muncii. Un alt aspect demn de urm ă rit este ş i faptul c ă  Biserica nu a absorbit în sistemul s ă u de asisten ţă  social ă  absolven ţ ii acestei specializ ă ri. Din studiul de cz întreprins rezult ă  c ă  cei mai mul ţ i absolven ţ i care profeseaz ă  în specialitatea asisten ţă  social ă  au fost absorbi ţ i pe pia ţ a muncii doar în institu ţ iile de stat ş i nu în cele ale bisericii. Acest ă  specializare a demarat de la ideea caracterului filantropic al asisten ţ ei sociale ş i de la faptul c ă  studen ţ ii acestei specializ ă ri au o deschidere mai mare spre problemele clien ţ ilor, c ă  formarea teologic ă  de specialitate creez ă  profesioni ş tilor o sensibilitate ş i o disponibilitate ridicat ă  pentru rezolvarea problemelor clien ţ ilor asisten ţ ei sociale. În concluzie se poate afirma c ă  dubla Specializare Teologie Ortodox ă -Asisten ţă  Social ă  a avut o evolu ţ ie ascendent ă  pân ă  în anul 2004, dup ă  acest an situa ţ ia acestei specializ ă ri devenind destul de incert ă . Din cercetarea întreprins ă   ş i prezentat ă  aici, în acest studiu, putem afirma c ă  serviciile sociale ale Bisericii Ortodoxe Române în acest moment se confrunt ă  cu o serie de limite pe care le-am identificat atât din punct de vedere teoretic cât ş i practic pe baza cercet ă rii intreprinse. Insuficien ţ a   3 filantropic ă  este prezent ă  în asisten ţ a social ă  bisericeasc ă , cercetarea punând în eviden ţă  lipsa resurselor la nivelul comunit ăţ ilor religioase pentru furnizarea unosr servicii suficiente, dezirabile ş i de calitate. Amatorismul filantropic poate fi considerat ca limit ă  a asisten ţ ei sociale biserice ş ti deoarece majoritatea clericilor nu au cunostin ţ ele ş i preg ă tirea de specialitate necesar ă  pentru a putea oferi servicii de calitate. Particularismul filantropic poate fi considart o limit ă  a serviciilor sociale biserice ş ti dar nu atât de prezent ca cel ă lalte limite deoarece oricum serviciile oferite sunt pu ţ ine ş i nu se face discriminare pe criterii de apartenen ţă  la comunitatea Bisericii. Paternalismul filantropic se manifest ă  în asisten ţ a social ă  bisericeasc ă  prin stabilirea unilateral ă  din partea bisericii a domeniului serviciilor oferite f  ă r ă  s ă  se ţ in ă  cont de al ţ i actori sociali ş i de necesitatea ş i dezirabilitatea acestor tipuri de servicii. O alt ă  manifestare a paternalismului filantropic se reflect ă  în standardele de organizare ş i de calitate a acestor servicii. Toate aceste limite pot fi dep ăş ite print-un amplu proces de profesionalizare a serviciilor ş i personalului ce deserve ş te aceste servicii. În momentul de fa ţă  când rolul comunit ăţ ii trebuie s ă  fie esen ţ ial în impulsionarea vie ţ ii sociale, în realizarea coeziunii între oameni, preotul trebuie s ă  g ă seasc ă  modalit ăţ ile actuale, percutante de mobilizare a energiilor comunit ăţ ii spre progres ş i dezvoltare. Prin urmare, vom sus ţ ine c ă  demersul misionar al Bisericii trebuie s ă  cuprind ă  conceptul conform c ă ruia Biserica nu este în fond, doar comunitatea cu num ă r mare sau foarte mare de membri ci chiar ş i cea cu num ă rul cel mai mic, dar în care s ă l ă sluie ş te m ă rturia cea duhovniceasc ă  despre tr ă irea în via ţ a noastr ă  a vie ţ ii lui Hristos, cea autentic ă . „Astfel în ţ eleas ă , misiunea nu este reprezentat ă  de un proiect grandios, asemeni unei caracati ţ e care cuprinde totul  în sine – acesta este de dorit numai pentru a conferi unitate de plan ş i ac ţ iune sistemului – ci de interven ţ ia în micro, de îndeplinirea misiunii de p ă stor de suflete ş i a aceleia de urm ă tor al Mântuitorului, calitate pe care o are orice cre ş tin botezat, nu numai clericul ş i nu numai cei cu anumite r ă spunderi în Biseric ă .” 2  A ş adar, iat ă   ş i de aici constat ă m faptul c ă  Ortodoxia este o form ă  de cre ş tinism (nesecularizat ă  în con ţ inutul ş i fondul ei intrisec) extrem de rafinat ă , de nobil ă , de fin ă , pe care pu ţ ini o ş tiu ast ă zi, aprecia sau gusta în profunzimile ei dintru început, lucru pentru care ne rug ă m Lui Dumnezeu – Cel în Treime pream ă rit, s ă  ne ajute ş i s ă  ne lumineze min ţ ile noastre, cele acoperite de umbra p ă catului ş i a mor ţ ii!... 2. Aspectul comunitar, bisericesc ş i eclesial al activit ăţ ii filantropice Vorbind despre Biseric ă   ş i în Biseric ă  – despre rolul ş i importan ţ a Ei, mai cu seam ă  în vremurile acestea, postmoderne, am ajuns la multe defini ţ ii ce i se dau Bisericii, cu alte cuvinte am ajuns la o teoretizare, la o nuan ţ are a detaliilor... Nu ş tiu, în schimb, în ce m ă sur ă , împlinim în practic ă  cuno ş tin ţ ele teoretice pe care le cunoa ş tem despre Biseric ă   ş i dac ă  le împlinim în Biseric ă  – acolo unde le este locul ş i rostul!... Ş i din cauza acestei st ă ri de fapt exist ă  o tensiune:  între real ş i ireal, între istorie ş i Împ ă r ăţ ia Lui Dumnezeu. Sau, mai concret, între idealul cre ş tin: care este via ţ a în Iisus Hristos ş i via ţ a p ă mânteasc ă  pe care o ducem cu to ţ ii. Rezolvarea acestei antinomii, contradic ţ ii nu implic ă  numai ac ţ iunea uman ă  ci ş i divin ă . Prin el, omul, a realizat prea pu ţ in în planul sensului ş i a destinului s ă u. Când singur vrea s ă  se autodivinizeze, s ă  se fac ă  înger de fapt el ajunge fiar ă . Iar mântuirea noastr ă  se realizeaz ă  a ş ezându-se sub Revela ţ ie, nu deasupra ei. Omul c ă zut refuz ă  Revela ţ ia, el pune condi ţ ie Revela ţ iei, erezia, produsul subiectivismului demonic, face ce vrea cu Revela ţ ia ş i transmiterea ei prin Biseric ă . Ei uit ă  c ă  natura Revela ţ iei, nu este o sum ă  de propozi ţ ii, de informa ţ ii, iar în ţ elegerea mântuirii nu e una gnostic ă , teoretic ă . 2  Pr. Dr. Ş tefan Iloaie,  Misiunea Bisericii în contextual seculariz ă rii , în rev. “Rena  ş terea” , Anul XVII, serie nou ă , noiembrie 2006, 11 (199), p. 2.   4 Prin urmare, nu se poate reduce cre ş tinismul la un simplu moralism sau doctrinalism, acestea sunt metode ale misionarismului neoprotestant. Trebuie s ă  în ţ elegi, s ă  cau ţ i, s ă  afli c ă  dogma nu este doctrinalism iar morala eticism, ci ele, sunt via ţă , participare la Dumnezeu. Dac ă  „Bucuria Tat ă lui ş i a Fiului este în Duhul Sfânt”, spune Sfântul Grigorie Palama, cum tu faci din iconomia lor în Biseric ă   ş i în Istorie? Dup ă  Sl ă vita Sa Înviere, Mântuitorul Iisus Hristos se arat ă  ucenicilor ş i le spune: Mergând, înv ăţ a ţ i toate neamurile, botezându-le în numele Tat ă lui ş i al Fiului ş i al Sfântului Duh. Ş i pu ţ in mai târziu: „ Ş i iat ă  Eu sunt cu voi în toate zilele pân ă  la sfâr ş itul veacului”. (Matei 28, 19-20). Expresia “toate” arat ă  natura ş i porunca misiunii. Misiunea se realizeaz ă  pe baza scripturii ş i a tradi ţ iei liturgice ş i patristice, c ă ci Iisus Hristos Însu ş i a zis: „Iar când va veni Acela, Duhul Adev ă rului, v ă  va c ă l ă uzi la tot adev ă rul” (Ioan 16,13).Con ş tiin ţ a misiunii trebuie l ă rgit ă , iar misiunea Bisericii nu a în ţ eles alegerea ca suprema ţ ie. Pe lâng ă  Sfintele Taine (c ă ci astfel avem leg ă tura cu Mântuitorul Iisus Hristos), trebuie s ă  se în ţ eleag ă  c ă  acest trup al Bisericii este ş i organizat dup ă  concep ţ ia paulin ă , din Epistola c ă tre Efeseni. Ortodoxia ş i Biserica Romano-catolic ă  au o în ţ elegere bisericeasc ă , eclesial ă , social ă   ş i comunitar ă  a credin ţ ei, deci obiectiv ă , ca realizare ş i plenitudine a Lui Iisus Hristos. Denomina ţ iunile cre ş tine, ereziile istorice în ţ eleg individualist credin ţ a. Se uit ă , sau nu se în ţ elege c ă  Biserica poate fi contestat ă  nu numai secularistic (sociologic, ideologii ateiste) ci ş i din interiorul ei, de natur ă  cre ş tin ă . A ş adar, Biserica ş i Iisus Hristos sunt o unitate indisolubil ă . Istoria misiunii se identific ă  cu istoria Bisericii. Istoria ei este rela ţ ia Lui Dumnezeu cu semenii ş i invers. Neavând o istorie a misiunii, nu ai o istorie a Bisericii, ş i atunci, e ş ti doar o simpl ă  adunare, un grup de oameni, o apari ţ ie meteoritic ă , stelar ă  pe scena istoriei ş i a teologiei. Trebuie s ă  iei aminte, la fel ş i noi! Rela ţ ia umanit ăţ ii cu Dumnezeu se în ţ elege ca realitate istorico – teandric ă   ş i sinergetic ă . Vocea profetic ă  a Bisericii se aude în istorie, c ă ci nu se concepe, ca propov ă duind adev ă rul s ă  nu mustri p ă catul. Glasul ei este aidoma cuvintelor scripturii: „Iat ă  Eu stau la u şă   ş i bat”... Chemarea ei se  îndreapt ă  c ă tre to ţ i, ş i face acest lucru din ziua Cincizecimii, prin vicisitudinile istoriei. Glasul ei str ă bate veacurile, c ă ci m ă rturisirea credin ţ ei cre ş tine îi apar ţ ine doar Ei, în acest fel ajungându-se la o rela ţ ie simfonic ă  dintre Biserica lupt ă toare ş i cea triumf  ă toare... 3. Biseric ă  versus postmodernitate - Factorii definitorii ai postmodernit ă  ii Iar acum, dup ă  aceast ă  introducere ş i dezbatere, destul de extins ă , revenind la subiectul acestui studiu, vom sus ţ ine ş i argumenta c ă  postmodernitatea constituie stadiul societ ă  ii actuale, de valorizare excesiv ă  a sinelui uman hipertrofiat, postulând dezvoltarea acestuia în contextul mai larg al noilor cuceriri ale ș tiin  ei ș i tehnologiei, în spirit secularizant ș i globalizant. Societatea postmodern ă  dezvolt ă   ș i o cultur ă  postmodern ă , adaptat ă  perfect cerin  elor ei. Dac ă  ne vom raporta la definirile care-i sunt date de c ă tre speciali ș ti, vom ar ă ta, împreun ă  cu J. Francois Lyotard, c ă  „postmodernitatea este incredulitatea ar ă tat ă  meta-istoriei” 3 . Evident, analiza semantic ă  indic ă  succesiunea fireasc ă  a postmodernit ă  ii dup ă  modernitate, din care î  ș i extrage ș i sevele. Iar aceasta din urm ă  s-a definit în contextul mai larg al prefacerilor economice ș i sociale care au revolu  ionat mapamondul, odat ă  cu marile descoperiri ș tiin  ifice, f  ă cute posibile în cadrul noilor orânduiri care au transformat din temelii sistemele de conducere aristocratic ă , feudal ă , în a ș a-numitele democra  ii capitaliste. O er ă  a modernit ă  ii, a ș a cum o gândim ast ă zi, porne ș te în plan economic de la ma ș ina cu aburi, de la care a fost deschis ă  calea tuturor inven  iilor tehnicii, 3  Citat de Mirel B ă nic ă , „Locul celuilalt” – Ortodoxia în modernitate, Editura Paideia, Bucure ş ti, 2007, p. 121.

Circular Pocket #3

Sep 20, 2017

Key to Unit III

Sep 20, 2017
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks
SAVE OUR EARTH

We need your sign to support Project to invent "SMART AND CONTROLLABLE REFLECTIVE BALLOONS" to cover the Sun and Save Our Earth.

More details...

Sign Now!

We are very appreciated for your Prompt Action!

x