Study Guides, Notes, & Quizzes

Biserica si arhitectura

Description
by bytza
Published
of 9
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Related Documents
Share
Transcript
   ARHITECTURA RELIGIOASAIN SECOLUL XX- BISERICA S I ARHITECTURA  Bisericile variază in funcţie de perioada in care au fost construite, adicădupă stilul arhitectonic; stilurile din trecut au fost reluate si adeseareinterpretate. Cele mai vechi locuri de întâlnire creştine erau casetransformate in acest scop numite titulae. Dupa ce creştinismul a fost legalizat  prin Edictul de la Milano in 313, bazilicile si bisericile centralizate s-aurăspândit repede in următorii 50 de ani, pe tot teritoriul Imperiului Roman.Cele mai importante au fost construite peste altarele cele mai sacre, locurileunde Christos a fost crucificat si înmormântat in Ierusalim si mormântul Sf. Petru din Roma, de exemplu. La mormântul lui Christos s-a construit ocupola circulara ( care exista inca parţial ), si in apropiere era o biserica; cel doua sunt combinate intr-o singura biserica cunoscuta ca Biserica Sfantului  Mormant. Prima biserica a lui Sf. Petru din Roma, înlocuita de actualabiserica ce dateaza din perioda Renasterii, a fost o biserica uriasa proiectatacu aripi laterale, formand ocruce latina. Domul central, forma care a persistat inestul Slav si Bizantin, inbisericile medievale,mici ca dimensiuni, aluat forma a cinci domuri care împreuna formau ocruce greaca.In lumea latina de vest,bazilica a evoluat întâi in stilul Romanesc ( sec.11-12) si apoi in cel Gothic(sec.12-15). Acestea aveau arcade, adică erau acoperite cu placi de piatraarcuite, cele in stil Romanesc cu arcuri si arcade de forma semicirculara, celein stil Gotic cu elemente ascuţite, bisericile in stil Romanesc erau in mare parte rezultatul influentei monastice care concentra forţele construirii unei biserici in comunitati de călugări, in special in Franta. Bisericile mari erauconstruite de către arhitecţi călugări dea-lungul unor drumuri de pelerini   care duceau din Europa de Nord spre sudul Spaniei si la Roma. In creareastilului Gotic, comercianţii din oraşele care apăreau, împreuna cu monarhii influenti au jucat un rol foarte important. Prima clădire Gotica caracteristicaa fost mânăstirea regala de la Saint Denis, de lângă Paris construita lamijlocul secolului al 12-lea; a fost creatia administratorului ecleziast Abbot  Suger. Pana in secolul al 14-lea cele mai multe oraşe europene, incluzându-lesi pe cele din insulele britanice, aveau cate o catedrala Gotica, o structuraimpozanta cu ferestre mari de vitralii si cu intrări si acoperişuri împodobite cusculpturi. Bisericile in stil Renascentist si Baroc ( începând cu secolul al 15-lea ) au fost constrite in Italia si la nord de Alpi. Ca si întreaga cultura renascentistaaceste biserici s-au născut după un studia al antichitatii romane clasice, si astfel se compun din arcade cu şiruri de coloane si cupole, toate asamblateintr-o armonie reţinuta si eleganta in contrast puternic cu elaborareasomptuasa a nordului medieval. In secolul al 16-lea si in cele care au urmat,un fel de stil renascentista fost dus peste mari de ordinele catolice romane inspecial de către iezuiţi. In acelaşi timp, bisericile protestante ale Reformei,care la început au avut tendinţa sa simplifice tipul medieval, au adoptat treptat principiile renascentiste. Ultimul stil bisericesc srcinal inaite de perioada moderna, a fost cel baroc,un stil opulent si încărcat emoţional care a apărut in Roma in jurul anului 1600 ca răspuns direct la invataturile Contrareformei, este întâlnit cudeosebire in lumea latina si in Germania Romano-Catolica si  Centrul Europei.  ARHITECTURA DE FACTURA ROMANTICA Putin mai tirziu decit influenta clasicista, pe la inceputul sec. 19, inarhitectura romaneasca incepe sa patrunda si spiritul romantic, atit prinmodele formale, cit si ca impuls catalizator, determinind doua tipuri decautari stilistice, ambele cu ecouri in arhitectura secolului 20.Pe de o parte, se situeaza o arhitectura bazata pe imprumuturi formaledin diverse manifestari stilistice de factura romantica specifice unor zoneale Europei occidentale si centrale (forme de neogotic, neoromanic, si alte forme neomedievalizante, diverse stiluri regionale, mai alesgermane, etc.), denumitageneric arhitectura defactura romantica.Manipulind, spredeosebire de cea clasicista,un repertoriu morfologic heteroclit, format din elemente  constructive si decorative din arhitectura feudala europeana, dupa osintaxa in cautarea pitorescului, ea se mai regaseste inca in secolului 20 in arhitectura unor resedinte boieresti si burgheze si a unor cladiri publice(cele doua edificii Rieber, palatul Cretzulescu, casa Grigore Cerchez,toate in Bucuresti; Palatul Culturii de la Iasi - arh. I.D. Berindei), inarhitectura funerara, in arhitectura de interior si in mobilier. Dar mai ales,a dat un mare avint arhitecturii peisagere: s-au amenajat atit multegradini si parcuri ale resedintelor elitei (dintre care numai unele s-au  pastrat, dar documentele atesta un mare numar), cit si gradini si parcuri urbane publice. Gradini romantice cum ar fi gradina Cismigiu (inceputa pe la 1845, Carol Friederich Meyer) si gradina Kiseleff (Carol Meyer,1843), organizarea cimitirelor Bellu, Sf. Vineri, Ghencea, isi au srcinea inacest tip de arhitectura. Mai tirziu, parcul Carol (Redont), organizat  pentru marea expozitie din 1906, a reprezentat expresia de virf a pitorescului romantic. O mentiune deosebita o merita ansamblul castelului regal si parcului Peles de la Sinaia (inceput in 1875-1880, arh.Doderer si Schultz, completat fericit in 1896-1914, arh. Karel Liman),care a imprimat stilul sau pitoresc (in spiritul unei combinatii eclectice devernacular medieval german, renastere germana si alte componentestilistice de diferite facturi), intregii localitati si chiar zonei. In plus,interventiile de la manastirile Bistrita, Tismana, Curtea de Arges, Arnota, Antim, Negoiesti, Caldarusani, etc., datorate arhitectului Shlatter,reprezinta primele incercari de restaurare, desi, in spiritul vremii, el transmite monumentelor autohtone o expresivitate gotica nespecifica si atmosfera nostalgica a castelelor create de romantismul german.In Transilvania, arhitectura de factura romantica neomedievalizanta, desi este mai organic legata de traditia arhitecturala locala, are mai putine prelungiri in secolul 20, cind este mai rapid inlocuita de cautarile de tipSecession. A fost practicata de arhitecti autohtoni: Antal Kagerbauer,marele arhitect al neogoticului, autor al bisericii Sf. Petru (1846) si  primariei din Cluj (1843-1846),aripa noua a castelului Banffy de la Bontida (1855),castelului Miko Imre de laOcna Mures si al multor monumente funerare, urmat de arhitectii Ferdinand Hottner (azilul Sf.Elisabeta din Cluj), Samu Pecz (palatul Szeky,Cluj), Janos Bohm, KalmanRimanoczy, Gotfried Orendi,etc.  Pe de alta parte, se gasesc cautarile care incearca, in spirit romantic, savalorizeze arhitectura popular-nationala. Daca aceasta orientare a starii romantice spre elaborarea unei arhitecturi nationale se va maturiza mai tirziu, abia spre sfirsitul secolului, devenind o directie de cautari stilisticedurabila si de sine statatoare (a se vedea mai departe: arhitecturaneoromaneasca), arhitectura importata de factura romantica reprezinta,alaturi de arhitectura de factura clasicizanta, un moment incipient important in procesului de occidentalizare a societatii romanesti,caracteristic celei de a doua jumatati a sec. 19. Atit arhitectura clasicista cit si cea de factura romantica au largit considerabil aria arhitecturii romanesti, scotind-o de pe fagasul restins al traditiei autohtone, dar in moduri diferite: daca arhitectura clasicista aadus in arhitectura romaneasca rigoarea si ordinea rationala ale traditiei clasice (pe teritoriul vechiului regat aceasta traditie fiind aproapeinexistenta), arhitectura de factura romantica a adus un mare aport imaginativ si o aplecare catre farmecul arhitecturilor trecute. Ambeledirectii au dat roade mai tirziu.  ARHITECTURA RELIGIOASA  Pe teritoriul actualei Republici Moldova au existat edificii de cult aparţinând diferitor confesiuni religioase. Astfel, lângă satul Butuceni arheologii audescoperit rămăşiţele unui sanctuar geto-dacic de formă circulară, datat, probabil, cu secolele III-II înainte de Hristos. În apropiere de acest sanctuar,tot în cadrul rezervaţiei Orheiul Vechi, încă în anii 50 ai sec.XX au fost dezgropate ruinele moscheei, mihrabului, caravanseraiului şi băilor oraşului medieval tătăresc, cunoscut sub numele de Şerh-al-Djeadit (sec.XIV). Edificii de cult musulmane au existat în oraşul Tighina, fostă raia otomană, laCăuşeni (capitalatătarilor din Bugeac), laCetatea Albă, unde şi astăzi seînalţă un minaret construit încă de turci. La Raşcov, în Transnistria pot  fi văzute ruinele unei impunătoare sinagogi evreieşti, construite, probabil în sec. XVII-XVIII. Edificii, datorate cultului mozaic există şi astăzi la
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks
SAVE OUR EARTH

We need your sign to support Project to invent "SMART AND CONTROLLABLE REFLECTIVE BALLOONS" to cover the Sun and Save Our Earth.

More details...

Sign Now!

We are very appreciated for your Prompt Action!

x