Documents

Bizantinologia - curs.doc

Description
I. INTRODUCERE PERIODIZAREA ISTORIEI ŞI CIVILIZAŢIEI BIZANTINE Totalitatea aspectelor legate de istoria, evoluţia, caracteristicile culturii şi civilizaţiei părţii de est a Imperiului roman este studiată de Bizantinologie. O componentă importantă a ei o constituie istoria şi spiritualitatea Bizanţului. Deşi ne vom referi şi numai la perioada de existenţă a Imperiului bizantin, sfera de cuprindere a civilizaţiei bizantine depăşeşte cu mult cad
Categories
Published
of 82
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Related Documents
Share
Transcript
  I. INTRODUCEREPERIODIZAREA ISTORIEI ŞI CIVILIZAŢIEI BIZANTINE Totalitatea aspectelor legate de istoria, evoluţia, caracteristicile culturii şicivilizaţiei părţii de est a Imperiului roman este studiată de Bizantinologie . Ocomponentă importantă a ei o constituie istoria şi spiritualitatea Bizanţului. Deşi nevom referi şi numai la perioada de existenţă a Imperiului bizantin, sfera decuprindere a civilizaţiei bizantine depăşeşte cu mult cadrul strict temporal dar şispaţial al acestei perioade. upravieţuirea civilizaţiei bizantine c!iar propriei saleistorii, dovedeşte vitalitatea spirituală, inepuizabilitatea resurselor de regenerare, aconcepţiei pe care s a bazat credinţa creştină ortodoxă # din a cărei sevă s a adăpat.tudierea istoriei şi culturii bizantine are, deci, o deosebită importanţă $n realizareaunei imagini c%t mai veridice asupra sensului dezvoltării $ntregului sud est european,a ţărilor de pe malurile &editeranei şi a &ării 'egre. 'u se poate pătrunde $n esenţa fenomenului de cultură şi civilizaţie, nu se poate$nţelege acea fora enti!  care caracterizează p%nă $n zilele noastre mareacomunitate a popoarelor din această zonă, fără a cunoaşte istoria, cultura şi civilizaţia bizantină.(ste o realitate de necontestat că civilizaţia medievală europeană s a născut $nsud estul continentului şi $n Orientul )propiat $ntr un moment $n care cărţile saleapusene şi centrale erau b%ntuite de popoarele barbare şi c%nd viaţa urbană, creatoareşi purtătoare de cultură, s a dezorganizat. lăbirea resurselor materiale şi spiritualeale lumii europene păg%ne, răsp%ndirea rapidă a creştinismului, a $nsemnat grăbirea procesului de descompunere a Imperiului roman. #!tel $e Co#lange!  considerăapariţia creştinismului ca semn al sf%rşitului antic!ităţii. pre deosebire deantic!itatea europeană care era preponderent romană, unde fiecare oraş, fiecarecetate, fiecare casă $şi avea divinitatea ei, creştinismul a adus o singură divinitate, *  unind oameni, sc!imb%ndu le, $mbl%nzindu le mentalitatea, pregătind realizarea(uropei $n sensul comuniunii popoarelor ce o locuiau.(ste deosebit de important să nu uităm că 'aşterea, +iaţa, &oartea şi nvierea&%ntuitorului Iisus -ristos, $ntreaga a lucrare păm%ntească, sunt legate nemilocitde răsăritul Imperiului roman, că finţii /ărinţi ai Bisericii au activat $n 0ăsărit.1ultura şi civilizaţia elenistică au premers $n realizarea unei răsp%ndiri a culturii şicivilizaţiei greceşti, leg%nd marea varietate a lumii orientale, pregătind o şi apropiind o de civilizaţia creştină.+reme de mai bine de o mie de ani, $n timp ce apusul (uropei cunoştea oevoluţie mai lentă, constituindu se aici foarte $ncet o cultură şi o civilizaţie distinctă,Imperiul bizantin a fost caracterizat printr o monar!ie absolută şi o administraţie puternic centralizată, av%nd la bază cultura greacă şi dreptul roman, pătrunse deelementele civilizaţiei orientale. )ceastă srcinală c!intesenţă se va răsp%ndi apoi peo largă arie $n (uropa sud estică şi c!iar centrală, d%nd un anume specific culturii popoarelor din această zonă. n fapt, Bizanţul a fost singurul stat civilizat din (uropa(vului &ediu timpuriu iar vitalitatea orientală dublată de credinţa creştină au asiguratOrtodoxiei un rol !otăr%tor $n evoluţia istorică a bătr%nului continent. BIZANŢ% BIZANTIN% BIZANTINI  sunt noţiuni de srcine modernă, dat%nddin secolele al 2+I lea # al 2+II lea. )r fi o greşeală să se creadă că locuitoriiImperiului de 0ăsărit se considerau un popor nou apărut $n istorie. Dimpotrivă, ei seconsiderau pe mai departe supuşi ai Imperiului roman, ai unui imperiu care $şicontinua existenţa c!iar dacă barbarii au rupt partea sa de )pus.3ocuitorii $şi spuneau roani , tot aşa cum guvernul se autointitula 4$mpărat alromanilor5. /ropria ţară şi au numit o $ntotdeauna Roania  sau, oficial, Ba!ileia tonRoaion , adică 4$mpărăţia romanilor5 iar locuitorii, deşi maoritatea vorbeau limbagreacă, erau numiţi roaioi , adică romani şi niciodată ellene! , adică eleni. &ultăvreme 4elen5 era sinonim cu păg%n şi termenul se referea la adepţii filozofiei anticesau ai diferitelor doctrine mistice ale elenismului. 6  /%nă şi apusenii care au venit $n contact cu Imperiul $l numeau Roania  iar turcii şi arabii, R# , adică 4ţara 0omei5. De aici şi forma R&  la cronicarii noştridin veacul al 2+II lea. 'umele de 'izantini  nu l purtau dec%t locuitorii oraşului 1onstantinopol,dovadă a puternicei tradiţii şi ataşamentului faţă de trecut a locuitorilor urbei. /rimul$mpărat a cărui limbă maternă a fost greaca a domnit abia la sf%rşitul veacului al +I lea, &auriciu 789: ;<:=. /%nă la reformele fundamentale introduse de -eraclius I7;>< ;6>=, toate instituţiile politice şi militare au rămas preponderent romane. (NCEPUTURILE ŞI S )RŞITUL I*PERIULUI BIZANTIN  suntc!estiuni asupra cărora părerile bizantinologilor sunt $mpărţite. Istoria sa este$ncadrată cronologic de către unii istorici $ntre 9 noiembrie *:6, momentul $n care Con!tantin +el *are  $ncepe construirea 4noii 0ome5 şi :? mai >68* c%nd, subloviturile otomanilor, această capitală cade, $ngrop%nd sub dăr%măturile sale ceea cemai rămăsese din odinioară $nfloritorul Imperiu. )lţii fixează $nceputurile istorieiImperiului $n *?8, an $n care, murind $mpăratul Teo$o!ie +el *are , se realizează$mpărţirea statului $ntre cei doi fii ai săi@ Ar+a$i#!  7partea de 0ăsărit= şi ,onori#! 7partea de )pus=. )ceastă despărţire are $nsă o mai mică importanţă dec%t !otăr%realui 1onstantin de a $ntemeia oraşul care $i va purta numele şi care va fi capitalaviitorului Imperiu. n fapt, statul roman era divizat dea de pe timpul lui Dio+le-ian 7:96 *<8=. 1!iar şi $n ceea ce priveşte sf%rşitul Imperiului, trebuie făcute c%teva precizări.Despotatul &oreei cu capitala la &istra a rezistat ofensivei otomane p%nă $n >6;<,după cum, un mic stat bizantin a continuat să existe $n urul portului Trapezunt p%nă$n anul următor, >6;>. Desigur, ele nu mai reprezentau atunci ideea de Imperiu bizantin dar fuseseră ultimele bastioane ale civilizaţiei greceşti. PERIOADELE *ARI ALE ISTORIEI BIZANTINE . n evoluţia sa istorică,Bizanţul cunoaşte trei perioade mari. /rima, care ar putea fi numită perioadaImperiului romano bizantin, este cuprinsă $ntre anii **< şi ;><. Trăsăturile esenţialeale acestei perioade se caracterizează prin faptul că civilizaţia şi cultura erau mai aleslatine. &ai precis, este perioada diglosiei greco latine@ latina era limba statului, a 8  civilizaţiei, $n timp ce greaca era limba culturii. O considerăm ca pe o perioadă detranziţie, istoria ei răm%n%nd $ncă istoria părţii 0ăsăritene 7 ar! Orientali! = aImperiului roman, legată $ncă str%ns de $ntregul din care s a desprins. /rima fază aacestei perioade se caracterizează prin definitivarea $mpărţirii 7 artitio IeriiRoani = şi se $nc!eie prin *?8, c%nd moartea lui Teo$o!ie +el *are  aduce la tronul părţii apusene pe ,onori#!  şi la cel al părţii de răsărit pe Ar+a$i#! . n a doua fază aacestei perioade $ncep invaziile popoarelor barbare Imperiul fiind bulversat şi deluptele !ristologice. ) treia fază a acestei perioade se $ntinde pe $ntreaga durată asecolului al +I lea fiind dominată de personalitatea cov%rşitoare a $mpăratului I#!tinian  a cărui politică este $ndreptată $n direcţia refacerii Imperiului roman $n urul&ării &editerane. Domnia lui reprezintă apogeul Imperiului creştin 7economic, politic şi militar=.) doua mare perioadă a istoriei bizantine, cuprinsă $ntre ;>< şi ><9>, reprezintăepoca clasică a acestei civilizaţii care dob%ndeşte un caracter pe deplin grecesc, cuimportante influenţe orientale. e pun bazele dezvoltării feudale a Imperiului prinstimularea micii proprietăţi a unei ţărănimi libere. /ierderea Occidentului $ndreaptăspre )sia &ică centrul de greutate al Bizantului. După o perioadă de circa un secol7;>< A>A= care poate fi caracterizată ca dominată de o acerbă luptă pentrusupravieţuire, $ntre A:; şi 96*, iconoclasmul va decima rezistenţa internă şi externă aImperiului, pentru ca, prin venirea la tron a dinastiei macedonene, statul bizantin săatingă perioada sa de apogeu. /e l%ngă o expansiune $n Balcani, este recucerită iria,)rmenia şi &esopotania. n faza următoare 7><:8 ><9>=, Imperiul trece printr ogravă criză. e $nregistrează lupte pentru domnie $ntre $mpăraţi slabi. n numai :6 deani 7><8A ><9>=, şapte revolte militare aduc pe tron cinci $mpăraţi. Bizanţul $nceteazăsă mai fie o putere mondială. 1reaţia culturală $nregistrează momente importante şi personalităţi de renume@ poetul /eorgio! Pi!i$e!  7secolul al +II lea=, patriar!ul otie 79:< 9?>=, cel mai mare $nvăţat al veacului său. n secolul al 2III lea au trăit mariiteologi *a0i *1rt#ri!itor#l  şi Sf. Ioan Daa!+2in . e $nregistrează o adevăratărenaştere artistică $n ar!itectură, mozaic şi pictura bizantină. e reorganizează ;
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks