Documents

Bolile Si Daunatorii Piersicului

Description
pomicultura
Categories
Published
of 12
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Related Documents
Share
Transcript
  1 Bolile şi dăunatorii piersicului  Basicarea frunzelor Cancerul bacterian Ciuruirea bacteriana Fainarea piersicului Monilioza Mozaicul în benzi  Păduchele verde al piersicului Molia orientala a fructelor  Molia vărgată   Basicarea frunzelor   Denumire ştiinţifică  Taphrina deformans sin. Exoascus deformans Fuck. Cloque du pecher; Kraüselkrankheit der Pfirsiche; Peach leaf curl, Kurciavosti listiev persika Raspindire   Răspândire: Originară din Europa, s - a extins mult în toate ţările cultivatoare de piersic. Descriere   Simptome: Ciuperca atacă frunzele, lăstarii tineri şi în anii favorabili şi fructele. Pe frunze primele simptome apar la sfârşitul lunii aprilie începutul lunii mai. Parenchimul dintre nervuri, creşte mult mai puternic decât nervurile.   Frunzele sunt hipertrofiate şi au o culoare roz - caracteristică, apoi devin violacei, prezentând pe ambele feţe o pulbere alb - murdară, constituită din ascele ciupercii. După câteva zile, frunzele capătă o coloraţie brunie, iar în decada a II -a a lunii mai, cad. În secţiune, se constată că o frunză bolnavă prezintă mezofilul sub forma unui ţesut aproape omogen,   fără ţesut palisadic şi lacunar.   Lăstarii foarte tineri atacaţi de Taphrina deformans, se îngroaşă, rămân scurţi, se  încovoaie, prezintă frunze îngrămădite, iar la bază sunt complet desfrunziţi.   Florile afectate prezintă petale hipertrofiate.  Pe fructe atacul se manifestă în luna mai, când apar pete roşietice, uşor proeminente, cu marginile neregulate, bine delimitate. Pe măsură ce fructele cresc, ţesuturile atacate se brunifică şi crapă.   Agentul patogen: Miceliul format din hife simple, septate şi ramificate se dezvoltă intercelular. Pe ambele feţe ale frunzei, se dezvoltă un himeniu subcuticular, din care se vor forma ascele, care sunt ovoide sau cilindrice, mai largi la vârf şi hialine; fiecare ască conţine 8 ascospori, sferici, hialini sau gălbui. Ascosporii pot înmugurii  în interiorul ascei. După maturare, ascosporii sunt puşi în libertate prin gelificarea vârfului ascei. Prin germinare rezultă un miceliu haploid, care trăieşte saprofit pe scoarţa ramurilor sau între solzii mugurilor, stadiu sub care ciuperca iernează.   Pe acest miceliu uninucleat se formează în primăvară celule de înmugurire, care după ce ajung pe frunzele tinere, copulează 2 câte 2, rezultând astfel celule binucleate, care prin germinare produc filamentele de infecţie, apte de a pătrunde prin stomate sau direct prin cuticulă în spaţiile intercelulare ale ţesuturilor. Perioada de incubaţie durează 3 săptămâni în cazul infecţiei primare şi 15 zile în cazul infecţiei secundare.    2 Ciuperca iernează ca miceliu haploid, ca miceliu secundar în lăstarii atacaţi sau sub formă de ascospori (forma cea mai importantă de transmitere de la un an la altul) pe ramuri. Combatere  Combatere: Boala se poate preveni printr- o serie de măsuri de igienă culturală, (pentru diminuarea sursei de infecţie) şi de tratamente chimice preventive atât la căderea frunzelor, cât şi în perioada de vegetaţie.   Cancerul bacterian   Denumire ştiinţifică  Agrobacterium tumefaciens Descriere   Boala este răspândită în pepiniere, piersicul fiind una din speciile cele mai atacate.  3 Cancerul bacterian, cauze: -probabilitatea este foarte mare ca materialul saditor cumparat sa fi fost infectat. -Mai exista si posibilitatea sa fi utilizat la taiere o foarfeca infectata de la un pom atacat. -Cancerul bacterian (Agrobacterium tumefaciens) este o boala periculoasa ce afecteaza toate speciile pomicole, daca bacteria intra in contact cu pomii. Practic, se formeaza zone canceroase, cresc aceste tumori iar cresterea plantei este inhibata, ducand la moartea acesteia in scurt timp. Plantele se vor scoate si arde pentru a elimina sursa de infectie. Incercati sa scoateti din sol toate partile plantei iar transportul plantelor sa se faca astfel incat sa nu se imprastie bucati din acestea. -. Nu se recomanda plantarea de specii pomicole, arbusti fructiferi sau vita de vie timp de cativa ani pe acel teren. Ciuruirea bacteriana   Denumire ştiinţifică  Xanthomonas campestris (sin. Xanthomonas pruni (E. F. Smith) Dowson) Raspindire   Răspândire: Este destul de răspândită   şi la noi în ţară fără să prezinte importantă economică.   Descriere   Simptome: Atacul acestei bacterii se aseamănă la prima vedere cu atacul de Stigmina carpophila L-v. Pe piersic mai este indicat şi atacul bacteriilor Pseudomonas syringae pv. morsprunor um Wormald şi Pseudomonas syringae pv. syringae van Hall.   Simptomele sunt asemănătoare cu cele produse de aceşti agenţi patogeni şi la celelalte sâmburoase.  4 Fainarea piersicului   Denumire ştiinţifică  Sphaerotheca pannosa Raspindire   Răspândire: Este întâlnită în majoritatea plantaţiilor de piersic, afectând în mod deosebit nectarinele. Descriere   Simptome: Atacul se manifestă pe frunze, lăstarii tineri şi pe fructe. Începând din luna iunie, pe ambele feţe ale frunzelor tinere de la vârful lăstarilor apar pete albicioase, cu aspect pâslos, de forme şi dimensiuni diferite, iniţial izolate apoi confluente, caz în care acoperă zone mari din limb. Frunzele atacate rămân mici, se răsucesc, se brunifică şi cad de timpuriu. Pe lăstarii tineri, în jumătatea dinspre vârf, se dezvoltă o pâslă albicioasă, care adeseori îi înveleşte de jur împrejur ca într -un manşon, pe porţiuni de 10 - 12 cm lungime. Lăstarii puternic atacaţi rămân debili, se veştejesc şi se usucă în timpul verii.  Pe fructe, mai frecvent la nectarine, apar pete pâsloase, albicioase, de dimensiuni diferite, unele acoperind 2/3 din suprafaţă. Fructele atacate rămân mici, deformate, adesea crapă în dreptul petelor şi au gust amărui.   Agentul patogen: Pâsla albicioasă de la suprafaţa   organelor atacate este formată din miceliul ectoparazit al ciupercii, pe care se dezvoltă conidioforii şi conidiile, care sunt unicelulare, elipsoidale sau cilindrice, incolore. Spre sfârşitul verii, în pâsla de pe lăstari în special, apar periteciile ciupercii sub forma unor punctişoare mici, la  început gălbui, apoi brun - negricioase. Ele conţin o singură ască cu 6 - 8 ascospori, ovoizi. Patogenul iernează ca miceliu de rezistenţă între solzii mugurilor din care în primăvară vor rezulta lăstari atacaţi, de la care se propagă boala, prin conidii, în timpul perioadei de vegetaţie.   Pierderile cauzate de făinare constau în uscarea timpurie a lăstarilor şi a frunzelor atacate şi în deprecierea valorii fructelor.   Combatere  Combatere: Pentru prevenirea bolii s e vor tăia şi se vor arde lăstarii atacaţi; în timpul repausului vegetativ se vor aplica tratamente cu Polisulfură de bariu 6%, iar ]n perioada de vegetaţie cu sulf muiabil0,4%, Bumper 250 EC 0,03%, Karathane 0,05%, Thiovit 0,5%, Microthiol 0,5%, Nimrod 0, 05%. Tratamentele se repetă la 10 - 12 zile.
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks
SAVE OUR EARTH

We need your sign to support Project to invent "SMART AND CONTROLLABLE REFLECTIVE BALLOONS" to cover the Sun and Save Our Earth.

More details...

Sign Now!

We are very appreciated for your Prompt Action!

x