Documents

Bolile_urologice

Description
Universitatea Transilvania Braşov Facultatea de Medicină GHID DE PRACTICĂ Bolile urologice Programul de studiu: Medicină anul IV Realizat: Şef lucrari.dr.Scârneciu Ioan Student: Coordonator de stagiu: Ghid practic de urologie Investigaţia clinică a pacientului urologic Scopul investigatiei clinice este diagnosticul corect al bolilor, din care decurge conduita terapeutică. În ciuda progreselelor apărute în domeniul explorării și tratamentului afecțiunilor aparatului urinar care au modificat
Categories
Published
of 124
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Related Documents
Share
Transcript
    Universitatea Transilvania Braşov   Facultatea de Medicină   GHID DE PRACTIC Ă  Bolile urologiceProgramul de studiu: Medicină  anul IV Realizat: Şef lucrari .dr. Scârneciu Ioan   Student:Coordonator de stagiu:  Ghid practic de urologie   1 Investi gaţia clinică a pacientului urologic   Scopul investigatiei clinice este diagnosticul corect al bolilor, din care decurge conduita terapeutică . În ciuda  progreselelor ap ărute în domeniul explorării șitratamentului afecțiunilor aparatului urinar  care au modificat substanțial modul degândire și de abordare a afecțiuniilor urologice ,a namneza şi examenul clinic rămân, baza indispensabilă de la care se pleacă pentru formularea diagnosticului şi orientareaterapeutică.  Examenul clinic urologic, trebuie să fie efectuat atent, competent și metodic, cumultă răbdare și în mod minuțios.  Se va examina întregul aparat urinar, chiar dacă diagnosticul este evident din datele culese prin anamneză, continuând cu examinarea clinică completă pe aparate şi sisteme, pentru a nu omite prezenţa anumitor afectiuni concomitente. Examenul clinic are două componente principale :   anamneza și examenul obiectiv . Anamneza poate scoate în evidență semnele și simptomele generale ,pe celedominant urinare și să descifreze altă suferință, aparent fară nici o legătură cu specialitatea urologică.   Examinatorul trebuie sa procedeze cu tact, întelegere și obiectivitate .Anamneza cuprinde toate informațiile culese de la bolnav privind desfăsurarea suferinț ei sau suferințelor de la debut până în momentul prezentării la urolog. Anamneza trebuie sa cuprindă :a.   Motivul prezentării   b.   Antecedente heredo-colaterale, importate în evidențierea unor afectiuni care se transmit genetic s au au o predispozitie familială (malformații, litiază renală, neoplasme).c.   Antecedentele personale fiziologice privindPubertatea Activitatea sexuală  Menopauzad. Antecedente personale patologice privind aparatul urogenital care potorienta diagnosticul:- antecedente de calculi eliminați sau de litiază urinară operată care pot orienta diagnosticul spre o litiază urinară.  - malformații ale aparatului uro -genital diagnosticate sau tratate.  Ghid practic de urologie   2 e. Condiții de viață și de muncă  -consumul de alcool, tutun, obiceiuri alimentare- expunerea cronică la diverse substante chimice care pot avea caracter   profesional ( lucrători in industria chimică, a coloranțiilor , a cauciucului etc.)  f. Istoricul bolii unde se vor nota date referitoare la debutul bolii, evoluția,simptomele principale și asociate.  Se vor analiza:- Durerea (caracter, sediu, iradiere,persistență)  - Modificări patologice ale urinii ( tulbure, limpede, hematurie)-Mod ificări  patologice ale mictiunii (polakiurie, nicturie, oligurie, poliurie) Examenul obiectiv   completează anamneza şi poate aduce informaţii importante,   trebuie să fie complet şi efectuat cu blândeţe, fără manevre bruşte .Examenul fizic al aparatului u rogenital se va efectua în sensul de curgere al urinei,de la nivelul lombelor până la nivelul meatului uretral extern, fără a se omite examenulscrotului şi conţinutului acestuia, tuşeul rectal sau vaginal . De asemenea, pacientul va fi rugat să urineze în faţa examinatorului, în acest fel acesta    putând să aprecieze în modcorect ce, cum şi cât urinează acesta. Urina emisă va fi recoltată într  -un recipient curat şi transparent.   1. Explorarea clinică a rinichilor Rinichiul este un organ pereche situat de o parte și de alta a col oanei vertebrale, corespunzând î n general vertebrelor T11-T12 superior, iar inferior vertebrelor L2-L3. Suprafata rinichiului este întretăiată, în unghi de 45 grade de coasta a 12 -a. Coastele aXI- a şi a XII - a împreună cu musculatura sacro- lombară reprezintă două rapoarte importante ale rinichilor. R  inichiul drept ce este mai jos situat decât cel stâng cu 2 -3cm. În general, polul superior este încrucişat de coasta a 11 - a, iar mijlocul feţei  posterioare de coasta a 12-a, ri nichiul drept proiectându - se, evident, puţin mai jos.Polul inferior al rinichiului stâng se proiectează pe marginea superioară a procesului costiform al vertebrei L 3 , iar al celui drept între procesele costiforme ale vertebrelor  L 3 -L 4.    Ghid practic de urologie   3  Inspecţia regiunii lombare  Inspectia regiunii lombare se va efectua atât în ortostatism cât și în clinostatismcomparativ la cele două lombe.   În cazul în care rinichiul şi regiunea perirenală sunt normale, inspecţia nu aducenici un fel de date. Însă, în cazul în care rinichiul devine sediul unei formaţiuni tumorale mai voluminoase (sarcoame, nefroepitelioame, hidronefroze voluminoase,  pionefroze etc.), tumora proemină prin peretele abdominal sau deformează regiunealombară.   În funcţie de patologie se pot evidenţia la inspecţie următoarele :    edem la nivelul regiunii lombare, semnificând constituirea unui abces  perinefretic.    circulaţia colaterală abdominală se întâlneşe în tumorile maligne renale cu extensie la nivelul venei cave inferioare.     poziţia antalgică prezentă în supuraţiile perirenale se datorează mioziteisatelite ce contractă musculatura lombară. De subliniat că, î n colica ren ală nu există poziţie antalgică, și deci durerea de srcine renală nu este influențată de poziție  bolnavului.    cicatrici operatorii lombo-abdominale    vergeturi la pacienţii cu afecţiuni endocrine sau la cei cu creştere somaticărapidă.      tuburi de dren, nefrostomie sau alte forme de derivaţie urinară la pacienţi ce ausuferit intervenţii chirurgicale pentru diferite afecţiuni retroperi toneale.    î n cazul unor traumatisme în funcţie de intensitatea acestora se pot observadiferite aspecte ( soluţii de continuitate, plăgi lombare , echimoze lombare, hematoame,cicatrici). Palparea regiunii lombare  Este metoda principală de explorare clinică.Se execută cu oarecare dificultate din cauza situației profunde sau înalte arinichilor, în special la bărbați, care prezintă în plus și peretele muscular mai bine dezvoltat. În mod normal rinichii nu se pot palpa datorită faptului că sunt situaţi profund, retroperitoneal, sub diafragm şi ultimele coaste. La persoanele mai slabe
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks