Documents

Globalizarea economiei mondiale.docx

Description
1. Globalizarea economiei mondiale. Globalizarea poate fi considerată, pe bună dreptate, ca un stadiu superior al internaţionalizării economiei mondiale. Integrarea economică este o parte a procesului de globalizare, constituind nucleul ei, iar globalizarea însăşi reprezintă un stadiu mai avansat al internaţionalizării, dezvoltarea ei de mai departe, când schimbările cantitative acumulate timp îndelungat conduc la un salt calitativ. Globalizarea economiei mondiale poate fi caracterizată
Categories
Published
of 6
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Related Documents
Share
Transcript
  1.Globalizarea economiei mondiale. Globalizarea poate fi considerată, pe bună dreptate, ca un stadiu superior alinternaţionalizării economiei mondiale. Integrarea economică este o parte a procesului deglobalizare, constituind nucleul ei, iar globalizarea însăşi reprezintă un stadiu mai avansat alinternaţionalizării, dezvoltarea ei de mai departe, când schimbările cantitative acumulate timpîndelungat conduc la un salt calitativ. Globalizarea economiei mondiale poate fi caracterizatădrept amplificarea interdependenţei şi a interacţiunii diferitelor sfere şi procese, care semanifestă în transformarea treptată a economiei mondiale într-o piaţă unică de mărfuri, servicii,capital, forţă de muncă şi cunoştinţe.rocesul globalizării cuprinde toate sferele economiei mondiale!comerţul e tern,internaţional, mondial cu mărfuri, servicii, tehnologii, proprietate intelectuală#mobilitateainternaţională a factorilor de producţie $a forţei de muncă, a capitalului, ainformaţiei%#operaţiunile financiar-creditare şi valutare cu caracter internaţional $a&utorul şifinanţarea gratuită, credite şi împrumuturi pentru subiecţii relaţiilor economice internaţionale,operaţiuni cu hârtiile de valoare, mecanisme şi instrumente financiare speciale, operaţiunivalutare%#colaborarea în domeniul producţiei, în plan tehnico-ştiinţific, tehnologic, informaţionalşi de inginerie. Globalizarea contemporană a economiei mondiale se manifestă în următoarele procese: '(profundarea şi, în primul rând, internaţionalizarea producţiei, iar nu a schimburilor,cum se întâmpla mai înainte. Internaţionalizarea producţiei se manifestă în faptul că înrealizarea produsului finit, în diferite forme şi la diferite etape participă producători dinmulte ţări ale lumii. )ărfurile intermediare şi semifabricatele ocupă o parte tot mai mareîn comerţul internaţional şi în transferturile intercorporative. *a forme instituţionalizateale internaţionalizării producţiei se prezintă corporaţiile transnaţionale.+(profundarea procesului de internaţionalizare a capitalului, care constă în creştereacirculaţiei internaţionale de capital între ţări, în primul rând, sub forma investiţiilor directe $mai ales că volumurile investiţiilor directe străine cresc mai repede decâtcomerţul e tern şi producţia%, internaţionalizarea pieţei de capital.Globalizarea forţelor de producţie prin intermediul schimbului în domeniul mi&loacelor de producţie, al schimbului de cunoştinţe de ordin tehnico-ştiinţific şi tehnologic, precumşi prin intermediul specializării şi cooperării internaţionale, care leagă unităţile de producţie în sisteme de producţie şi consum unice# globalizarea se produce şi prinintermediul colaborării în sfera producţiei, prin deplasarea resurselor de producţie.  ormarea unei infrastructuri globale de ordin material, informaţional, economico-organizaţional, care asigură organizarea colaborării internaţionale./Intensificarea internaţionalizării schimbului pe baza aprofundării diviziuniiinternaţionale a muncii, creşterii proporţiilor şi schimbării caracterului tradiţional alcomerţului internaţional de mărfuri. 0*reşterea proporţiilor migraţiei internaţionale a forţei de muncă. *ei care provin din ţărirelativ sărace îşi găsesc aplicare în calitate de forţă de muncă necalificată sau puţincalificată în ţările dezvoltate, în acest caz ţările care folosesc forţa de muncă străină pentru aumple anumite goluri pe piaţa muncii, încearcă să reţină imigrarea înanumitelimite. în acelaşi timp, tehnologiile moderne de telecomunicaţii deschid noi posibilităţiîn acest domeniu şi permit limitareaproceselor de imigrare fără un impact prea dur. 1 Internaţionalizarea impactului producţiei şi a consumului asupra mediului ambiant, faptcare conduce la necesitatea colaborării internaţionale pentru rezolvarea problemelor globale ale contemporaneităţii.2o trăsătură caracteristică a globalizării economice devine îmbinarea proceselor deautonomizare cu cele de integrare3paţiul economic mondial rămâne unul complet neuniform datorită măririi decala&uluitehnologic dintre ţări, în comparaţie cu perioada incipientă a erei industriale. în ţările dezvoltate predomină ordinea tehnologică de nivelul patru şi cinci, în ţările cu nivel mediu de dezvoltare -nivelul trei şi patru, iar în ţările periferiei mondiale se păstrează tehnologiile preindustriale. eaceastă bază, ţările care au ieşit înainte, utilizând tehnologiile mai eficiente, e portă mărfuri şiservicii cu un volum mare de realizare ştiinţifică $de e emplu, computere, asigurarea cu programe, telefoane celulare, servicii de legătură cosmică ş.a.m.d.% în ţările cu un nivel mediu dedezvoltare şi capătă în felul acesta profituri uriaşe.  2.Locul organizaţiilor internaţionale în procesul globalizării economice. 4rganizaţia internaţională este definită ca fiind &uridică creată de state $sau de organizaţiiinternaţionale% într-un scop anumit şi care are o voinţă autonomă, e primată prin organe propriişi permanente. 5senţiale trăsături! asociere de state,având o bază convenţională - constituţiaorganizaţiei,cu organe proprii şi cu personalitate &uridică distinctă de aceea a statelor membrecare o compun fiind astfel subiect de drept internaţional.4rganizaţiile economice interstatate au proliferat după cel de-al doilea război mondial,fiind e presia tendinţelor de regionalizare şi globalizare, apărute la nivel global. 4rganizaţiileeconomice interstatale includ atât organizaţiile cu vocaţie universală, cât şi organizaţiile de tipintegraţionist. Cele mai reprezentative organizaţii cu vocaţie universală  cuprinse în sistemul 467, careîn prezent are în componenţă +8 de astfel de instituţii specializate, sunt următoarele!4rganizaţia 6aţiunilor 7nite pentru (limentaţie şi (gricultură, ondul )onetar Internaţional, 9ancaInternaţională pentru :econstrucţie şi ;ezvoltare, 4rganizaţia 6aţiunilor 7nite pentru;ezvoltare Industrial, rogramul 6aţiunilor 7nite pentru ;ezvoltare, *onferinţa 6aţiunilor 7nite pentru *omerţ şi ;ezvoltare, creată în '<0. rogramul 6aţiunilor 7nite pentru rotecţia)ediului 4rganizaţia )ondială a *omerţului Organizaţiile economice interstatale de tip integraţionist, reprezintă o formă comple ă decooperare internaţională între   un grup de state, care pe plan regional adoptă o serie de    principiicomune, cu privire la desfăşurarea relaţiilor economice . 5 emple sunt nenumărate, de la 7niunea5uropeană, care a atins cel mai înalt grad de integrare regională=uniunea economică şimonetară , la acordul de liber schimb   încheiat în (merica de 6ord $6(>(% între 3tatele 7nite,*anada şi )e ic, care se restrânge la crearea unui spaţiu   economic unic.?n general organizaţiile economice interstatale urmăresc stimularea comerţului reciproc, prin crearea unei zone de liber schimb. (bordarea procesului de integrare regională distinge douăconcepte, integrarea economică şi integrarea politică şiinstituţională.3e pleacă de la ideea creăriiunui spaţiu economic unic, care are la bază libera circulaţie a bunurilor şi serviciilor şi liberacirculaţie a factorilor de producţie $capital,forţă de muncă%, abia ulterior punându-se problemaaspectelor politice şi de apărare comune. ;in punct de vedere al gradulu ide integrare, se disting următoarele forme! zona de liber schimb, uniunea vamală, piaţa comună, uniunea economică şi monetară şi uniunea politică. *elemai importante organizaţii economice de integrare regională sunt!7niunea 5uropeană, (sociaţia5uropeană a @iberului 3chimb, (cordul 6ord-(merican de @iber (cordul *entral-5uropean de@iber Iniţiativa de *ooperare (sia iaţa *omună a (mericii de 3ud, (sociaţia 3tatelor din 3ud5stul (siei, *omuni tatea 5conomică (fricană.  Societăţie transnaţionale  reprezintă entităţi economice care şi au e tins activităţileeconomicoAfinanciare dincolo degraniţele ţării de srcine. 3unt compuse dintr o firmă mamă şifiliale implantate în mai multe ţări. Internaţionalizarea producţiei are la bază accesul facil laresurse umane, materiale şi financiare la nivel internaţional. 3trategic, societăţie transnaţionalese a ează pe valorificarea oportunităţilor oferite de mediul economic global  La nivel microeconomic globalizarea se manifestă în lărgirea activităţii companiilor pestehotarele pieţei interne. )a&oritatea corporaţiilor transnaţionale trebuie să activeze în plan global! piaţa lor devine orice raion cu un nivel înalt de consum, ele trebuie să fie capabile să satisfacăcererea consumatorului oriunde, indiferent de graniţe şi apartenenţă naţională. *ompaniile &udecă în categorii globale despre consumatori, tehnologii, cheltuieli de producţie, livrări, alianţestrategice şi concurenţi. ;iferite verigi şi stadii de proiectare, producere şi desfacere a producţieise amplasează în diferite ţări, unificându-se în plan internaţional. *rearea şi dezvoltarea firmelor transnaţionale permite depăşirea multor bariere $datorită utilizării livrărilor prin transferi, datorită preţurilor, condiţiilor favorabile de reproducere, unei mai bune evaluări a situaţiei de piaţă, aacumulării veniturilor ş.a.m.d.%.@uând în considerare faptul că pentru corporaţiile transnaţionale activitatea economicăe ternă în ma&oritatea cazurilor are o importanţă mai mare decât operaţiunile interne, anume eleapar, în fond, ca subiecţi ai proceselor de globalizare. *orporaţiile transnaţionale sunt bazaglobalizării, principala ei forţă motrice.(naliza situaţiei şi dezvoltării corporaţiilor transnaţionale, ca purtători transnaţionali aiglobalizării demonstrează că ele, dau tonul şi formează baza economică, fundamentul economical globalizării. 4fensiva lor de proporţii a început la mi&locul secolului BB la iniţiativastructurilor corporative ale 37(, Caponiei, Germaniei, )arii 9ritanii. 5 pansiunea economică acorporaţiilor transnaţionale s-a amplificat în mod deosebit în anii <8 ai secolului BB. ;upădestrămarea 7:33, corporaţiile transnaţionale Dşi-au descoperitE o piaţă cu un teritoriu deaproape 8F din cel mondial, spaţiu ocupat de 7:33 şi ţările blocului socialist.(şa-numita  globalizare economică reprezintă o strategie pe termen lung a corporaţiilor transnaţionale, îndreptată spre depăşirea restricţiilor legate de graniţele naţionale şi deeconomiile naţionale. (ceastă depăşire are loc, în principal, prin transferarea producţiei în alteţări, prin lărgirea pieţelor de desfacere şi prin viteza electronică de circulaţie a resurselor financiare. *a rezultat al realizării acestei strategii, corporaţiile ating proporţii globale, ies desub controlul statului, preiau controlul economiei statelor în care se află, folosesc forţa statelor  proprii pentru e pansiunea de mai departe, acţionează în comun, creează o nouă economieglobală autonomă 0H.
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks