Documents

Globalizarea.pdf

Description
UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică Specializările : ECONOMIA COMERŢULUI, TURISMULUI ŞI SERVICIILOR, anul II GLOBALIZAREA ECONOMIEI Lector univ. drd. Mariana LUPAN 2009 1 CUPRINS CAP 1. – CONCEPTUL DE GLOBALIZARE ÎN DEZBATERILE INTERNAŢIONALE CONTEMPORANE. CONFRUNTĂRI DE IDEI ...
Categories
Published
of 64
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Related Documents
Share
Transcript
    1 UNIVERSITATEA „  Ş  TEFAN CEL MARE”  SUCEAVA Facultatea de Ş tiin ţ e Economice ş i Administra ţ ie Public ă  Specializ ă rile :  ECONOMIA COMER Ţ  ULUI, TURISMULUI  Ş   I SERVICIILOR, anul II    GLOBALIZAREA ECONOMIEI Lector univ. drd. Mariana LUPAN 2009      2 CUPRINS CAP 1. – CONCEPTUL DE GLOBALIZARE ÎN DEZBATERILE INTERNA Ţ IONALE CONTEMPORANE. CONFRUNT Ă RI DE IDEI...........................3   1.1. Concep ţ ia Clubului de la Roma: globalizarea – interdependen ţă  între ţă ri la scar ă  mondial ă , f  ă r ă  frontiere na ţ ionale......................................................................................5   1.2. Concep ţ ia Forumului Economic Mondial (FEM): globalizarea – deschiderea pie ţ elor lumii ş i formarea unei pie ţ e mondiale unice........................................................7   1.3. Globalizarea în concep ţ ia organismelor ONU............................................................8   1.3.1. Concep  ţ  ia PNUD: globalizare pentru oameni, nu pentru profit...........................8 1.3.2. Concep  ţ  ia UNCTAD: globalizarea – produs al liberaliz  ă rii................................13 1.3.3. Concep  ţ  ia UNESCO: globalizarea – proces de mondializare..............................15 1.4. David Korten: globalizarea – o versiune modern ă  a imperialismului....................16   1.5. J. K. Galbraith: globalizarea – rezultat al interna ţ ionaliz ă rii vie ţ ii economice....17   1.6. Antoine Ayoub: mondializarea – o nou ă  dimensiune a liberului-schimb..............19   1.7. Chris Mulheart ş i Howard Vane: globalizarea – economie interna ţ ional ă  sau economie global ă ?...............................................................................................................22   1.8. Jacques Percebois: mondializarea – re ţ ea transna ţ ional ă  de decizie.....................24   1.9. Harold James: globalizarea – integrare transna ţ ional ă , dizolvant ă  a statului-na ţ iune.................................................................................................................................26   1.10. Shahid Yusuf: globalizarea ş i localizarea – modelatoare ale dezvolt ă rii.............29   1.11. Viitorologii despre globalizare.................................................................................33   1.11.1. John Naisbitt: globalizarea – integrare economic ă  mondial  ă .............................33 1.11.2. Alvin T  ő   ffler: globalizarea – sistem mondial f  ă r  ă  frontiere na  ţ  ionale pentru  secolul XXI........................................................................................................................39 CAP. 2. – GLOBALIZAREA – UN PROCES IREVERSIBIL..........................................46   2.1. De la Socialism la Capitalism, apoi la Globalizare...................................................46   2.2. Viitorul ireversibil al globaliz ă rii...............................................................................48   2.3. Globalizarea – idealism sau subiectivism..................................................................50   CAP. 3. – CONTROVERSE ALE GLOBALIZ Ă RII..........................................................56   3.1. Regândirea ş i „reforma” economiei...........................................................................56   3.2. Ecologia ş i efectele globaliz ă rii...................................................................................58   3.3. Implica ţ ii negative ale gloz ă liz ă rii.............................................................................59   3.4. Ce ne rezerv ă  viitorul..................................................................................................60   BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................63      3 CAP 1. – CONCEPTUL DE GLOBALIZARE ÎN DEZBATERILE INTERNA Ţ IONALE CONTEMPORANE. CONFRUNT Ă RI DE IDEI Se vorbe ş te din ce în ce mai mult despre globalizare, opiniile fiind atât pro, cât ş i contra. Dar ce este de fapt globalizarea? Este un concept, o stare de fapt sau o realitate? Este un fenomen nou generat de viteza cu care se propag ă  noua tehnologie ş i informa ţ ia, sau o continuitate fireasc ă  a unui proces ce a ap ă rut ş i s-a dezvoltat cu mult timp în urm ă ? Sunt doar câteva din întreb ă rile pe care ni le punem ş i la care încerc ă m s ă  g ă sim un r  ă spuns. Un r  ă spuns la întrebarea „ce este globalizarea” reg ă sim la Friedman, un sus ţ in ă tor înfocat al globaliz ă rii, care afirm ă  c ă  „globlizarea nu este o simpl ă  tendin ţă  sau o fantezie, ci este, mai degrab ă , un sistem interna ţ ional. Este sistemul care acum a luat loc sistemului R  ă zboiului Rece ş i, la fel ca acesta, globalizarea are propriile ei legi ş i propria ei logic ă , de natur  ă  s ă  influen ţ eze ast ă zi, direct sau indirect, politica, mediul înconjur  ă tor, geopolitica ş i economia fiec ă rei ţă ri de pe glob.” 1  Globalizarea reprezint ă  renun ţ area la limite teritoriale, ascensiunea nelimitat ă  a tehnologiei, circula ţ ia neîngr  ă dit ă  a informa ţ iei, uniformizarea economiei, libera circula ţ ie a capitalului ş i a persoanei, dar nu în ultimul rând alinierea politic ă  în perspectiva unei guvern ă ri globale. În literatura economic ă  s-a avansat ideea c ă  odat ă  cu c ă derea Zidului Berlinului în anul 1989 am intrat în cea de-a doua er  ă  a globaliz ă rii, prima er  ă  datând înc ă  de la mijlocul secolului al 19-lea ş i fiind întrerupt ă  de Primul R  ă zboi Mondial. Perioada de „pauz ă ” dintre cele dou ă  ere ale globaliz ă rii a ajuns la final odat ă  cu încheierea R  ă zboiului Rece. A ş adar, anul 1989 reprezint ă  un nou început al globaliz ă rii, o globalizare con ş tient ă   ş i ireversibil ă  prin care rela ţ iile sociale ş i economice devin lipsite de distan ţ e ş i grani ţ e. Nu ş tiu dac ă  este o coinciden ţă  sau „a ş a a fost scris” ca acest an s ă  fie unul de r  ă scruce pentru multe na ţ iuni. Este anul în care fosta Uniune Sovietic ă  s-a destr  ă mat, zidul a fost „eliminat”, este  primul an al democra ţ iei din ţ ara noastr  ă , dar este ş i anul în care SUA î ş i „afi ş eaz ă ” suprema ţ ia. Cre ş terea semnificativ ă  a fluxurilor interna ţ ionale de capital, în ultimii ani, este o tr  ă s ă tur  ă  a globaliz ă rii. Începând cu jum ă tatea anilor ’80 s-a manifestat o intensificare a fluxurilor interna ţ ionale de capital ş i un grad tot mai ridicat de integrare a pie ţ elor financiare interna ţ ionale. Astfel, a crescut volumul investi ţ iilor, în special a investi ţ iilor str  ă ine directe, ceea ce spore ş te importan ţ a produc ţ iei interna ţ ionale în economia mondial ă . 1  T. Friedman –  Lexus  ş i m ă  slinul. Cum s ă  în  ţ  elegem globalizarea , Ed. Economic ă , Bucure ş ti, 2000    4 Marile corpora ţ ii au invadat planeta, iar fluxurile financiare interna ţ ionale instantanee fac ca economia mondial ă  s ă  nu mai poat ă  fi îngr  ă dit ă  în ă untrul grani ţ elor unui stat. Fluxul liber de informa ţ ii a dus la îmbun ă t ăţ irea comunica ţ iilor ş i la sc ă derea costurilor pentru transport, astfel încât globalizarea ofer  ă  comunit ăţ ilor ş i persoanelor din zone îndep ă rtate, mai  pu ţ in dezvoltate, numeroase oportunit ăţ i ş i op ţ iuni. A ş adar, integrarea în economia global ă  implic ă  sl ă  birea autorit ăţ ii na ţ ionale, sau mai bine spus a statului na ţ iune, deoarece actorii independen ţ i de stat au nevoie de spa ţ iu independent pentru mi ş care. Procesul de globalizare depinde, în primul rând, de interdependen ţ a economic ă   ş i cultural ă   ş i mai pu ţ in de dominarea economic ă   ş i cultural ă , depinde de diversificare mai mult decât de unificare ş i integrare, depinde de descentralizare, de participarea mult mai profund ă  decât de centralizare ş i de mobilizare. 2   Nu trebuie s ă  pierdem din vedere faptul c ă  „globalizarea implic ă   ş i apari ţ ia diferen ţ elor”, dup ă  cum sus ţ ine R. Koolhaas. Venind în completarea acestei afirma ţ ii, în ceea ce prive ş te sistemul economic interna ţ ional, Michael Manley afirm ă  c ă  „fiecare trebuie s ă  ne g ă sim locu ş orul în economia global ă   ş i s ă  tragem de noi în sus [...]”. În aceast ă  nou ă  er  ă  a globaliz ă rii avem de-a face cu o realitate de necontestat, ş i anume: o ordine economic ă  interna ţ ional ă  nedreapt ă  ce trebuie înl ă turat ă . Astfel, ţă rile lumii a treia nu au posibilitatea s ă  concureze cu ţă rile care de ţ in monopolul asupra celor mai avansate tehnologii ş i resurse financiare nelimitate care au pus st ă  pânire deja pe majoritatea pie ţ elor. Ele vor fi reduse treptat la simple zone produc ă toare de materie prim ă   ş i m ă rfuri competitive din punctul de vedere al pre ţ ului, de ţ inând cea mai slab pl ă tit ă  mân ă  de lucru. În ceea ce prive ş te dezvoltarea demografic ă   ş i tehnologic ă , istoricul Paul Kennedy sus ţ ine c ă  „planeta este t ă iat ă  ast ă zi de o uria şă  linie desp ă r  ţ itoare [...]. De o parte a ei se afl ă  societ ăţ ile tinere care se înmul ţ esc rapid, lipsite de resurse, subdezvoltate ş i subeducate, iar de cealalt ă  parte sunt popula ţ iile bogate dar b ă trâne, cu inventivitate tehnologic ă , dar muribunde din punct de vedere demografic.” Drept urmare, globalizarea ar trebui s ă  fie singura cale care s ă  duc ă  la reîntregirea lumii, la uniformizarea celor dou ă  „lumi”, am putea spune. Dar, poate globalizarea trece acest test? Dac ă  avem în vedere societatea unei singure cincimi: 20% versus 80% 3 , conform c ă reia doar 20% din popula ţ ia apt ă  de munc ă  este suficient ă  pentru a asigura avântul 2  C.A. Samudavanija – „  Eludarea statului asiatic ” în Schimbarea ordinii globale  de N. Gardels, Ed. Antet, Bucure ş ti, 2000 3  H.P. Martin, H. Schumann – Capcana globaliz  ă rii. Atac la democra  ţ  ie  ş i bun ă  stare , Ed. Economic ă , Bucure ş ti, 1999
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks
SAVE OUR EARTH

We need your sign to support Project to invent "SMART AND CONTROLLABLE REFLECTIVE BALLOONS" to cover the Sun and Save Our Earth.

More details...

Sign Now!

We are very appreciated for your Prompt Action!

x