Documents

Globalizarea Si Cultura Globala Comp Org.

Description
Globalizarea Si Cultura Globala Comp Org.
Categories
Published
of 20
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Related Documents
Share
Transcript
    Profesor coordonator: Bejinaru Ruxandra Student : Avram Marinela Nicoleta 2017   2     Noț iuni introductive privind globalizarea si cultura;    Scurt istoric;    Principalii actorii/agenți/vectori ai globalizării ;    Principalele aspecte ale vieț ii social-economice care reflecta procesul de globalizare;    Dimen siunile globalizării;      Tipuri de globalizare;    Cauzele globalizarii;    Globalizarea  –   proces pozitiv sau negativ?    Avantaje şi   dezavantaje ale globalizării ;    Consecin țele globalizări ș i culturii;    Româ n ia î n contextul glo  balizării ;    Concluzii;    Bibliografie.   3 Noț iuni int roductive privind globalizarea ș i cultura globală   Omenirea este confruntată cu o serie de probleme şi presiuni a căror soluţionare cere atenţie, gândire şi acţiuni concrete, la scară naţională şi internaţională.   Cu câteva decade în urmă, era încă posibil să plecăm de acasă şi să vizităm locuri diferite unde totul, începând cu arhitectura, peisajul, limba, modul de viaţă, felul de a se îmbrăca al oamenilor şi terminând cu valorile după care se ghidează populaţia erau total altfel decât cele pe care le cunoşteam noi. Aceia erau ani în care puteam observa cu ochiul liber diversitatea culturală. Dar o dată cu globalizarea economică, diversitatea dispare rapid. Scopul  principal al economiei globale este acela ca toate ţările să se omogenizeze într  -un tot unitar. Resimtim globalizarea tot mai mult in cotidian. Credintele noastre, scopurile noastre,  principiile pe care le sustinem, toate acestea tind sa imbrace periculoasa ispita a gobalizarii.  Ne intrebam de ce este periculoasa aceasta tentatie? Uniformizarea, lumea metropola ne malaxeaza pe toti pana la pierderea identitatii. Reprezinta ea oare o amenintare pentru interculturalitate? Globalizarea este un proces puternic generat de schimbările de după   Războiul Rece. Acest proces asigura granițele dintre țări să scadă și cauza dezvoltarea comerțului și a in vestițiilor. Dar globalizarea a re chiar efecte negative, cum ar fi dezvoltarea criminalității și a terorismului prin întreaga la nivel mondial. Această lucrare discută despre termeni, tipuri, efecte și efectele secundare ale procesului de globalizare. Ceva a fost foarte  clar cu privire la gobalizare : nimeni nu se poate opune vreodată procesului. 1   Este evident că lumea se îndreaptă tot mai rapid spre globalizare, spre o lume văzută ca o unitate la ni vel planetar a unor identităţi şi care va funcţiona cu norme şi standarde comune. Elementele specifice ale fiecărui participant vor contribui la realizarea unui echilibru internaţional, cu deosebire socio - economic, la nivel macrostructural, în funcţie de r  esursele  proprii şi de capacitatea de utilizare a acestora de fiecare colectivitate umană în calitate de actor acceptat ca egal, suveran şi independent. În acest cadru, naţiunea sau statul naţional nu trebuie opus globalizării. Ele se regăsesc integrate în acest proces. Dacă privim astfel lucrurile, globalizarea nu apare ca ceva distructiv, acel ceva care să anuleze specificul. Globalizarea nu mai apare ca o ameninţare la identitate, ci ca un fenomen care conservă, afirmă şi potenţează naţiunile. Cele două  laturi ale raportului  –    globalizarea şi dorinţa de protejare a identităţii –   pot fi complementare. Deşi reprezintă o idee cu srcini obscure, care s - au manifestat într  - o fază incipientă în anii ’60, conceptul de globalizare îşi găseşte astăzi expresie în toate limbile de circulaţie ale lumii, fiind caracterizat ca o idee grandioasă, care cuprinde absolut totul, de la pieţele financiare la internet, dar care nu oferă o perspectivă substanţială asupra condiţiei umane contemporane. Globalizarea , conform defini ț iei din unele dic ț ionare, reprezint ă  considerearea, determinarea sau producerea la scar  ă  mondial ă , reuniunea î ntr-un tot a elementelor disparate (care nu au n ici o legătură) , judecarea unei probleme in ansamblu sau caracterul universal dat lucrurilor. Cultura , pe de alta parte, reprezinta totalitatea valorilor materiale si spirituale create de omenire si a insitutiilor necesare pentru comunicarea acestor valori. În privinţa procesului de globalizare nu există încă o definiţie universal acceptată şi nici definitivă întrucât acesta su  binclude o multitudine de procese complexe privind domenii diverse ale societăţii umane. Ca atare, globalizarea poate fi definită ca un fenomen, o strategie, o ideologie sau toate la un loc. 1  Isac Claudia- Efectele globalizării, pag. 51     4 Gobalizarea se constituie ca un ansamblu complex de procese având  ca obiectiv realizarea integrării internaţionale la nivel economic, militar, politic, socio - cultural şi de   securitate, conducând la uniformizarea nivelului de trai şi de dezvoltare la scară planetară.  FMI- ul defineşte globalizarea drept „creşterea în interdependenţa economică a   ţărilor din întreaga lume prin creşterea volumului şi varietăţii tranzacţiilor de bunuri şi  servicii peste graniţe, fluxul de capital internaţional mult mai liber şi mai rapid, dar şi o   difuziune mai largă a tehnologiei” 2 . Iniţial,   globalizarea a fost percepută ca o lărgire, adâncire şi accelerare a interconectării la scară mondială în toate aspectele vieţii sociale contemporane, de la cultură la criminalitate, de la finanţe la sfera spirituală. 3   Globalizarea, afirmă unii, poate fi  mai bine  percepută ca un proces sau un set de procese decât ca o stare singulară. Aceasta nu reflectă o logică lineară simplă a dezvoltării şi nici nu prefigurează o societate sau o comunitate mondială, ci presupune apariţia reţelelor şi sistemelor de interacţiune şi de schimb interregionale. Globalizarea este apreciată de numeroşi specialişti ca un fenomen eminamente economic, care implică o interacţiune în creştere sau integrarea sistemelor economice naţionale, prin sporirea activităţilor de comerţ internaţional, a fluxului de capital şi investiţii. În acelaşi timp, însă, poate fi evidenţiată o rapidă creştere a schimburilor transfrontaliere sociale, culturale, tehnologice şi nu în ultimul rând militare, ca parte a fenomenului de globalizare. Globalizare a, ca fenomen, implică multitudinea interdependenţelor de natură economică, politică, culturală, socială, militară etc., care se stabilesc pe o scară tot mai largă între statele lumii. Drept urmare, ea se manifestă şi generează efecte atât în planul apărăr  ii naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, cât şi în ceea ce priveşte producţia de armament şi tehnică de luptă, precum şi în comercializarea acestora. 4   Totodată, impactul globalizării se poate constata din tendinţele de dispariţie a graniţelor fizice ale statelor şi de apariţie a altui tip de frontiere, de regulă invizibile sau de altă natură. Modificarea graniţelor tradiţionale, ca efect al globalizării, va conduce la schimbări esenţiale în perceperea şi conceperea securităţii naţionale, precum şi a rolului statului naţional în acest context   În management, globalizarea reprezintă un termen de marketing sau de strategie  care se referă la apariţia unor pieţe internaţionale pentru bunuri de consum caracterizate de   nevoi şi gusturi similare ale cl ienţilor, reuşind astfel, de exemplu, să vândă aceleaşi maşini   şi săpunuri sau produse alimentare prin campanii publicitare similare, unor persoane ce aparţin unor culturi diferite. În domeniul software, globalizarea este termenul tehnic ce combină  procesele de internaţionalizare şi localizare.   Scurt istoric   Prima eră a globalizării poate fi stabilită ca fiind aceea a liberalizării, eră în  care aurul definea standardul economic. Această perioadă s - a bazat pe Pax Britannica şi pe  schimbul de  bunuri în numerar. Globalizarea s - a intensificat odată cu industrializarea   având ca bază teoretică munca lui David Ricardo în lucrarea “Avantajul comparativ” şi în   “Legea generală a echilibrului” a lui Say care susţineau deopotrivă că ţările care vor face   comerţ  extern eficient vor înlătura automat orice neajunsuri temporare în cerere sau ofertă.   2  FMI, World Economic Outlook, mai 1997 3   Globalizare şi identitate naţională: simpozion: Bucureşti, 18 mai 2006 . - Bucureşti: Editura Ministerului Administraţiei şi Internelor, 2006   4  George Soros,  Despre globalizare,   Ed. Polirom, Iaşi, 2002, p. 23  
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks