Documents

Globalizarea Si Guvernarea Globala

Description
Globalizarea Si Guvernarea Globala
Categories
Published
of 8
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Related Documents
Share
Transcript
  GLOBALIZAREA SI GUVERNAREA GLOBALA. Globalizarea  întrebuințată pentru a descrie un proces multicauzal care are drept rezultat faptul că evenimente care au loc într-o parte a globului au repercusiuni din ce în ce mai ample asupra societăților și problemelor din alte părți ale globului.Nu există o definiție a globalizării într-o formă universala acceptată și probabil, nici definitivă. Motivulrezidă în faptul că globalizarea subinclude o multitudine de procese complexe cu o dinamică variabilă atingând domenii diverse ale unei societăți. a poate fi un fenomen, o ideologie, o strategie, sau toate la un loc.!lobalizarea este termenul modern folosit la descrierea sc imbărilor în societăți și în economia mondială, care rezultă din comerțul internațional extrem de crescut și din sc imburi culturale. #escrie creșterea comerțului și a investițiilor datorită căderii barierelor și interdependenței dintre state. $n context economic, este des întâlnită referirea, aproape exclusivă, la efectele comerțului și,  în particular, la liberalizarea comerțului sau la liberul sc imb. %aosul cu care ne confruntăm astăzi derivă din faptul că, pornind de la dezvoltarea te nologică și economică&care nu ar fi fost posibile fără susținerea dezvoltării intelectualilor europeni, în special', un număr important al activităților umanității se situează pe o scală și un orizont atât de mari, încât au depașit granițele naționale, în limitele cărora statele suverane își exercită dreptul la guvernare.  (cest fenomen a fost denumit globalizare, un termen care ascunde mai multe decât lasă să se  înțeleagă. )e masură ce domeniul activităților umane se extinde dincolo de reglementările statului-națiune, legalitatea și regulile au devenit prea strâmte.Noii *ucători au trebuit să facă față provocării iscate de guvernarea de tip monopol+ au apărut corporațiile multinaționale, piețele financiare globale, organizațiile non-guvernamentale, dar și organizații criminale și rețele teroriste internaționale. (ctivitatea acestor noi *ucători nu este acoperită de legile internaționale, care se bazează pe  înțelegeri formale între statele-națiune, pentru că acestea nu au fost capabile până acum să găsească un teren comun pentru înțelegeri care vizează problema globalizării. $ntre  și / o serie de sc imbări economice și politice au redus dramatic volumul și importanța fluxurilor comerciale internaționale. #ar, începând cu )rimul 0ăzboi Mondial și continuând cu cel de-al #oilea 0ăzboi Mondial, când au fost create 1M2 și !(33, trendurile s-au inversat. $n mediul de după cel de-al #oilea 0ăzboi Mondial, stimulat de către instituții economice internaționale și programe de reconstrucție și dezvoltare, comerțul internațional a crescut brusc.  $ncepând cu anii 45 efectele acestui tip de comerț deveneau mult mai vizibile atât în privința beneficiilor, cât și ca efecte distrugătoare.6 iar dacă aceste trei aspecte sunt întrețesute, este util să distingem efectele globalizării în fiecare din mediile economice, politice și culturale. (lt aspect c eie al globalizării este sc imbarea în te nologie și inovație, în special în sectoarele transporturilor și telecomunicațiilor, despre care se crede că au a*utat la crearea satului global primordial. Mondializarea este o mișcare mondială care nu include liberalizarea. Mondializarea este mai mult declararea unui teritoriu specific 7 un oraș, un municipiu, un stat, de exemplu 7 ca teritoriu internațional, mondial, cu responsabilități și drepturi la scară internațională. Globalizare și politica Denumita de catre unii autori drept „la grande affaire de notre temps”  [1] , globalizarea se aflaastazi in centrul dezbaterilor de idei din cadrul tuturor societatilor lumii. Variatele sale aspecte siconsecinte au fost studiate in cadrul tuturor disciplinelor din cadrul stiintelor sociale, astfel ca definitiiledate acesteia sunt deosebit de variate, punctul comun in toate acestea fiind evidentiereainterconexiunilor si a interdependentelor din toate aspectele vietii sociale, de la cele economico-financiare la cele politice, sociale, culturale, spirituale etc. [2]   In cadrul stiintelor politice, in definirea globalizarii accentul a fost pus pe modul in careactiunea politica si efectele proceselor politice nu mai sunt determinate la nivel local, national, ci suntdeterminate, intr-o masura din ce in ce mai mare, la nivel global. [3]  Dupa cum notau David Held siAnton! c#re$, globalizarea a determinat o separare a puterii politice de geografie, o trecere de lapolitica exercitata in cadrul unui teritoriu la politica guvernarii globale si regionale pe diferite paliere,ceea ce semnifica faptul ca unele aspecte decizionale ce tineau de atributiile statului national suntacum deteritorializate, ca au aparut numeroase institutii si organizatii regionale si globale, precum sidreptul regional si global si un sistem multistratificat de guvernare globala.   [4]   ogadam [5] , de pilda, defineste globalizarea drept tendinta tot mai accentuata inspremultilateralism, cu %&' ocupand un loc central, inspre constituirea unui „aparat de stat transnational” si inspre proliferarea organizatiilor non-guvernamentale nationale si internationale, a activitatii siinfluentei lor asupra guvernelor. Altii, pe de alta parte, sustin ca ceea ce fostul presedinte american#eorge (us a denumit „noua ordine mondiala,” instaurata prin globalizare, a insemnat o erodare totmai puternica a suveranitatii nationale, a multilateralismului in genere si a rolului %&' in particular sio sporire, in paralel, a rolului institutiilor financiare globale insarcinate cu reglementarea sistemuluipolitic, economic si cultural global, in termenii intereselor occidentale. )rin intermediul acestorinstitutii, continua argumentul, elitele economice globale isi urmaresc interesele si negociaza structuride reglementare menite sa serveasca aceste interese si sa le maximizeze profiturile. [6]  Indiferent de definitia adoptata, un lucru este cert* rolul statului, rolul diferitilor actori politiciregionali si globali, relatiile dintre acestia, posibilitatile de actiune politica si natura politicii in generesunt reconfigurate prin intermediul globalizarii, cu consecinte dintre cele mai serioase. [7]  'nul dintre efectele cele mai importante se leaga de soarta statului national in contextulglobalizarii. Ideea conform careia globalizarea submineaza autonomia si pargiile statului nationalapare inca dinainte de primul +azboi ondial, in scrierile unor autori precum Angell, [8]  care previzionaca, date fiind interdependentele economico-financiare dintre natiuni, un razboi ar fi irational si, prinaceasta, foarte putin probabil  analiza acestuia s-a dovedit, insa, eronata, la foarte putin timp dupaaceea izbucnind prima conflagratie mondiala. Dupa anii /0, cand comertul, investitiile straine si fluxurile de capital au inceput sacunoasca cote impresionante, problema consecintelor politice ale acestor fenomene a intrat din nou peagenda cercetarilor din stiintele sociale. ai multe scoli de gandire s-au cristalizat in ceea ce privesteinterpretarea consecintelor globalizarii pe plan politic. [9]  Astfel, focalizandu-se asupra aspecteloreconomice ale globalizarii, manifestate prin emergenta unei piete unice globale, a denationalizariieconomiilor, a sporirii influentei si puterii corporatiilor transnationale, unii considera ca globalizareadetermina o transformare radicala, mergand pana la afirmarea disparitiei, in cele din urma, a statuluinational, devenit incapabil sa isi mai exercite autoritatea asupra societatilor si economiilor nationale,sa mai reglementeze fluxurile de capital, de informatii si de persoane si sa isi indeplineasca sarcinilece ii reveneau in mod traditional, in genere. [10]  Altii sustin ca procesele denumite astazi prin termenul de globalizare pot fi mai adecvatdescrise prin termenul de internationalizare, punctand faptul ca economia contemporana este, de fapt,mai putin integrata decat economia 1talonului-aur a secolului al 2I2-lea, cand fluxurile de capital siscimburile economice, investitiile straine directe si transferurile de capital au fost la fel de mobile,sau ciar mai ample, si, prin urmare, importanta acesteia nu trebuie supraestimata. [11]   ai mult, inaceasta interpretare, statul national nu numai ca nu isi va pierde autoritatea, in contextul globalizarii,ci va 3uca un rol central in reglementarea relatiilor economice inter-statale. [12]   % cale de mi3loc, adoptata si de catre autorul studiului de fata, este reprezentata de cei careargumenteaza ca globalizarea nu duce la disparitia statului, insa prin conditiile economico-politico-sociale noi pe care le genereaza, determina o transformare profunda a acestuia, a influentei si moduluide actiune, precum si a contextului in care acesta opereaza, creand, in acelasi timp, noi imperativeprivind strategiile de adaptare a acestuia. [13]  In pofida argumentelor scepticilor, care nu vad nici onoutate adusa de procesele globalizarii, este indiscutabil faptul ca s-au produs scimbari semnificativein cadrul pietelor de capital globale, in ceea ce priveste integrarea acestora  velocitatea si volumulmiscarilor de capital, noile tenologii comunicationale si concentrarea masiva a capitalului, impreunacu sporirea investitorilor institutionali, au creat un mediu complet diferit. [14]  In contextul problemelor globale care depasesc raza de actiune si capacitatea dereglementare a statului national, a tenologiilor comunicationale ce fac insignifiante granitelenationale, a declinului loialitatii fata de statul national, a aparitiei unor noi actori ce eclipseaza putereasi autoritatea statului, se poate vorbi, fara indoiala, despre o criza a statului national modern, iar incele ce urmeaza vom incerca sa evidentiem acest lucru prin discutarea unora dintre principaleleaspecte care circumscriu aceasta criza.Iar cum unul dintre efectele pierderii 45transformarii6 suveranitatii, de catre statul national, subimpactul globalizarii, prin intermediul transformarilor tenologice, a ideologiei neoliberalismului si aeconomiei globale, este „o tot mai sporita lipsa a relevantei democratiei ca mi3loc de manifestare avointei populare si a domniei ma3oritatii in luarea deciziilor politice”  cu alte cuvinte, globalizareadetermina o criza a democratiei, [15]  partea secunda a subcapitolului de fata se va ocupa deevidentierea acelor aspecte care vin in spri3inul ideii ca democratia se afla astazi in criza.ttps*55ro.$i7ipedia.org5$i7i5#lobalizarettp*55$$$.rasfoiesc.com5legal5administratie5stiinte-politice5#lobalizare-i-politica88.pp   Guver! ! #$%&!$! '!u #uver!re! $u()) e' e ) er!* )ue! +%$) )*! ! !* %r)$%r r!'! )%!$)*!re v),e!,! re,%$v!re! +r%&$e(e$%r *e !-e* e!,! (!) (u$ e*) u ' ! '!u % re#)ue/ ! u*)*) u e)' ! )*) % +u ere e )(+uere ) *% e u$ #$%&!$),!r)). r%&$e(! (%er! !#uver! e) #$%&!$e e)' ! ) *% e u$ #$%&!$),!r)). ! r!'+u' $! !**e$er!re!) ere+ee e$%r $! '*!r! (%)!$!/ ! ) ) re '%*)e ! )$e u(!e *) ') ) re %(e)re ') &)%'-er!/ #uver!re! $u()) e'e(e!,! re#u$!(e e$e e' )! e ue) '*!r) #$%&!$e.I )(+u$ !)$%r  90/ (u$ ) ' ue ) !) +%$) )*)) #$%&!$e !u )*e+u '! -%$%'e!'*! % )ue! e#uver! ! #$%&!$!. I !*e$!') )(+/ +r%&$e(! '*)(&!r)$%r #$%&!$e/ 'ur'e$e '!$e '))(+$)*! ))$e/ !u *re'*u +e ru ! eve)  +r%&$e(! +r%e()e ! ) e%r)! re$! ))$%r ) er! )%!$e.I*e !re! %-)*)!$! ! R!,&%)u$u) Re*e e' e 'ur'! +r%)(! ! +r%e()e e) *% e(+%r!re ) *ee!*e   +r)ve' e +r%&$e(! '*)(&!r)) (%e$e$%r e #uver!re $! )ve$ #$%&!$. Re!$)'(u$ ! ve) $!'u+re(! )! R!,&%)u$u) Re*e +r) !')#ur!re! uu) (% +u er)* e *% !&)$) ! e +e ru (!re$e*%*ur' ) re e' ') ve' . U$ er)%r/ e%re!$)'(u$ ! *!u ! '! u)ver'!$),e,e % *%*e+ )e eR!,&%) Re*e e ' ! ') e ' ! ')' e(. %e$u$ e #uver!re $! )ve$ (%)!$ +!re '! -)ee'e )!$ e'*)(&! %r/ ') %r#!),!re! '! ) uru$  +r)*)+)u$u) er) %r)!$ !r +u e! -) $!'! !/ +r)ur(!re/ ) *%) )) e ')#ur! ! ) !-!r! ' u)u$u) e +%$) )*! (%)!$!.Vre(ur)$e '!u '*)(&! . A*u( !*e' -!+ ! eve) % *e' )ue e !*e ! +e ru ! e+$%r!(%u$ ) *!re )+!re$e #uver!r)) #$%&!$e '!u e,v%$ ! ) re*u / ') (%u$ ) *!re !*e' e! +% -) r!'-%r(! e )  +re,e .U )$),!re! *e! (!) )(+%r ! ! ! *%*e+ u$u) e #uver!re #$%&!$!  *! u +u* e veere *u +r)v)re $! 'ur'e$e ') )(+$)*! ))$e +%$) )*e !$e '*)(&!r)$%r #$%&!$e  ! ve) ) ev)e !/ )!*e$!') )(+ *! % )ue! e #$%&!$),!re e*%%()*!.O *!r!* er)' )*! ! '*)(&!r)$%r #$%&!$e +e *!re #uver! ! #$%&!$! % 'u&$))!,! e' e'*)(&!re! $%*! )e) e !u %r) ! e ) *% e u$ ) e#r!r)) ') -r!#(e !r)) ) !*e$!') )(+. :!(e'R%'e!u ! -%' *e$ *!re ! !u' *%*e+ u$ e #uver!re #$%&!$! )  +r%e()e ! ) r!+%r *u er()%$%#)! *%*e+u ! +e ru ! !+re*)! (%u$ ) *!re '*)(&!re! #$%&!$! e' e u -e%(e*!re )(+$)*! re$%*!r) e !u %r) ! e +e (!) (u$ e )ve$ur) ') %(e)).I +!r )*u$!r/ R%'e!u ! -%$%') er(eu$ e #uver! ! #$%&!$! *u '*%+u$ e ! 'u&$))!)(+$)*!r)$e ue) re%r) !r) $!r# r!'+)) e e !+ ) u)) -),)*e ') %r),% ur) +%$) )*e.I *%*$u,)e/ *ee! *e ! !!$),! ') ! e'*r)' R%'e!u/ !*e' (% e -%$%')re ! er(eu$u) e#uver! ! #$%&!$! !-)r(! % e) ! *!re *u+r)e re!$%*!re! !u %r) ! )) ) (!) (u$ e )re* )). G$%&!$),!re! e' e u +r%*e'/ '!u u 'e e +r%*e'e/ *!re ; ru*)+e!,< % r!'-%r(!re ; %r#!),!re! '+!=)!$< ! re$!=))$%r >) r!,!*=))$%r '%*)!$e ? !!$),! e ; er(e)) e e')u))/ ) e') <=))/ ve$%*) <=)) >) )(+!* u$u) $%r ? #eer@ -$uur) >) re=e$e r!'*% )e !$e '!u ) erre#)%!$e e !* )v) ! e/ ) er!*=)ue >) eer*) !re ! +u er)) [1]. !) +r%,!)* '+u'/ #$%&!$),!re! e'*)e '+!=)u$ !=)%!$ +e ru -$uu$ e +er'%!e/ &uur)/ *!+) !$/ e%$%#)e/ )-%r(!=)e/ e er()@/ 'u& !u'+)*)) +%$) )*e >) e*%%()*e/ ' !&)$)re! e $e#< ur) ; re )-er) e$e +!$)ere %r),% !$e >) ver )*!$e e %r#!),!re ! '%*)e <=)). E! +%! e -) (<'ur! < +r) *%(+!r!re! ! e$%r ' ! )' )*e %-er) e e u$ )(e$e e*e))C e $! v!$%!re! *!+) !$u$u) ' r<) )ve' ) / e') ! e! re=e$e$%r *%(er*)!$e/ u(<ru$ e *%r+%r!=)) (u$ )!=)%!$e/ %r#!),!=)) e#uver!(e !$e ) er!=)%!$e >) %r#!),!=)) #uver!(e !$e/ +@< $! *e$ u)e$)$e ) %(e)u$ ()$) !r/ (u$ )!=)%!$) ! e! e>!-%!e$%r ()$) !r)u' r)!$e >) )ver')-)*!re! !* %r)$%r )(+$)*!=) ; *%(er=u$ *u !r(!(e . G$%&!$),!re! !re v) e,e )-er) e/ ; -u*=)e e '+e*)-)*u$ %(e)u$u) >) e (<r)(e! '+!=)u$u) ; *!re !*=)%e!,<. G$%&!$),!re! !re u *!r!* er u)ver'!$ ; 'e'u$ *< ! !u' '< !-e* e,e ' ru* ur! u ur%r *%(+%e e$%r ')' e(u$u) '%*)!$ #$%&!$ ? 'u&')' e(u$ +%$) )*/ e*%%()*/ ()$) !r/ '%*)!$/ re$)#)%'/ e*%$%#)* e *. D) !*e!' < +er'+e* )v< +u e( v%r&) >) e % '+e*)!$),!re ! #$%&!$),<r))/ !)*< e #$%&!$),!re +%$) )*</ ()$) !r</ '%*)!$</ -)!*)!r</ e%$%#)*</ e*%$%#)*< >)/ u ; u$ )(u$ r@/ e*%%()*<. De%*!(! </ *%'e*)=e$e 'u +%,) )ve >) e#! )ve/ *ee! *e %&$)#< ' ! e$e 'uver!e >) %r#!),!=))$e ) er!=)%!$e '< (%e$e,e +r%*e'u$ ; -u*=)e e e-e* e$e '!$e !'u+r! v)e=)) e ,) *u ,) ! I)v)u$u)/ )!r *!r!* eru$ *%> )e / %r#!),! !$ #$%&!$),<r))/ re-$e* ! ; *re> ere! #r!u$u) '<u e )' ) u=)%!$),!re/ !r re&u) '< e %-ere #!r!=))$e e*e'!re ; !*e' 'e'. r%&$e(e$e *% e(+%r!e 'u e%'e&) e *%(+$ee/ )!r *!r!* eru$ #$%&!$ !$ !*e' %r! ev)e % (!) ev)e . R!+)) ! e! r!'-%r(<r)$%r ) (e)u$ ) er!=)%!$ !* u!$/ (u$ ) u)e! e ') u!=)) %) !+<ru e '!u *!r!* eru$ e! *r%)* !$ u%r! )(+u *u e*e') ! e '%$u=)%<r) e+re'e ; ru )(+ $)() ! / re,%$v<r) *!re !e'e%r) 'e ;(+% (%$e'* ; (e*!)'(u$ e*),)%!$ #re%) e $! )ve$ !=)%!$ '!u ) r< ; )(+!' ! %r) < *%-$)* e$%r e ) ere'e e)' e e ; (% )ev) !&)$ ; *!ru$ ue) %r#!),!=)) ) er!=)%!$e. D!*< $e#! e e)' e=! #$%&!$),<r))/ ; #eer!$ >) ! *e$e)
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks
SAVE OUR EARTH

We need your sign to support Project to invent "SMART AND CONTROLLABLE REFLECTIVE BALLOONS" to cover the Sun and Save Our Earth.

More details...

Sign Now!

We are very appreciated for your Prompt Action!

x