Documents

kupdf.com_cartea-pierduta-a-lui-enki.pdf

Description
CARTEA PIERDUTA A LUI ENKI „zemarski” sau „zamarski” transformându-se în Zamolxis („cel care trăieşte sub pământ”). Totuși, răspunsul corect se întâlnește în limba frigienilor, tracii din Anatolia (Turcia de astăzi). E „Creațiile religioase ale tracilor și geto-dacilor par să fi împărtă șit deopotrivă un posibil ca numele lui Z
Categories
Published
of 218
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Related Documents
Share
Transcript
  CARTEA PIERDUTA A LUI ENKI„ Creaiile religioase ale tracilor i geto-dacilor par să fi împărtăit deopotrivă un ț ș ș  destin nefericit… Cu excepia câtorva informaii preioase, comunicate de Herodot a ț ț ț    propos de scenariul mitico-ritual al lui Zalmoxis, informaiile privind religiile tracă i ț ș  traco-getă sunt puin numeroase i aproximative ț ș ”, constata cel mai mare specialist al omenirii în istoria religiilor i a civiliaiilor !mane, ircea Elia#e$ %ero#ot, p&rintele ș ț  istoriei, este prim!l care a scris #espre religia #acilor, centrat& în '!r!l !nei sing!re #ivinit&i, (amol)is$ %ero#ot s!sinea c& (amol)is a *ost !n sclav al l!i Pitagora, ei*icat ț ț  #e c&tre #acii c&rora le+a a#!s o m!lime #e c!notine #in #i*erite #omenii, #e la ț ș ț  astronomie la me#icin&$ %ero#ot mai sp!nea c& (amol)is a cer!t s& i se *ac& o loc!in& s!-teran&, !n#e a stat trei ani, iar #acii sacri*ic& !n om la cinci ani, ca sol pentr! (amol)is$Din *ericire, n! toi s!nt #e acor# c! p&rerea cel!i s!pran!mit „p&rintele istoriei”$ .ean ț  /aptiste /o!rg!ignon #0Anville în  Mémoire sur la nation des Getes et sur le pontife adoré ce! cette nation  #in 1234 s!sinea c& (amol)e era !n pro*et #iviniat, nici#ec!m ț  !n sclav al l!i Pitagora, iar m!ntele sacr! al pro*et!l!i, Kogaionon, s+ar *i a*lat în Carpaii ol#ovei, în regi!nea Cain 5/og#&neti, '!#e!l /ac&!6$ Con*orm l!i Er7in ț ș ș ț  Ro8#e în   s#ce  5194:6, povestea l!i %ero#ot, care s!sinea c& (amol)is a *ost sclav al ț  l!i Pitagora, este „ o deformaie euemeri!antă a unei legende miraculoase ț  ”, iar pentr! ;asile P<rvan „ întreaga poveste e o naivitate raionalistă grecească ț  ”$ Dei n! p!ini ș ț  s!nt cei care îl consi#er& pe e!l #acilor !n pro*et #iviniat, ma'oritatea cercet&torilor cre# c& era vor-a #espre o eitate în toat& reg!la$ =8eorg8e !>! scria în  Mitologia tracilor   c& (amol)is este P&m<nt!l, ipostaiat ca #ivinitate$ Pentr! At8anasios ?erg$ R8o!sopo!los în  $e Zamolxide  #in 193@, (amol)is era o p!tere s!-p&m<ntean&$ n  %eligia geto-dacilor  , Ion Iosi* R!s! nota c& „  Zamolxe, !eitate autotonă la ge&i, nu poate  fi decât '!eu al pământului(, ca personificare a generosului fundament )i i!vor al vie&ii ”$ Carl Clemen s!sinea în ț  Zalmoxis  514B46 c& acesta a *ost la încep!t e!l morilor, #in acest motiv *iin# n!mit #e greci Kronos, #evenit mai t<ri! >i !n geni! al vegetaiei, !n *el #e Dionsos traco+getic$ n   s#ce  #in 194:, Er7in Ro8#e a*irma c& geii avea! !n ț  sing!r e!, pe (amol)e, care era comparat c! Kronos, #eoarece am<n#oi st&p<nea! as!pra morilor$  i#ee asem&n&toare se înt<lnete i în ț ș ș  *es images traces de Zeus  +eraunos Zelsurdos, Geelei!is, Zamolxis  #in 141B a l!i =eorges ?e!re, pentr! care (amol)is este *ie (e!s Kera!nos, *ie Kronos+%a#es$ Ec8ivalarea l!i (amol)is c! Kronos al grecilor n! este o inovaie a a!torilor secolelor I F , ci o ipote& prel!at& #in ț  antic8itate$ n secol!l al II+lea î$e$n, naseas #in Patrae nota c& „ Ge&ii îl adoră pe  +ronos, pe care-l numesc Zamolxis ”$ Iar în secol!l al III+lea, Diogene Laertios amintea #e „  Zamolxis, care este adorat de ge&i, fiind socotit drept +ronos ”$Dac& (amol)is 5n!mit a#eseori i (almo)is, (amol)e, (almo)e sa! ?almo)is6 a *ost ș  i#enti*icat înc& #in antic8itate c! Dionsos, Kronos i %a#es ai grecilor, a#ic& EnGi al ș  s!merienilor, ar p!tea *i aceast& ec8ivalare corect&H P!tem c&!ta r&sp!ns!l în n!mele e!l!i$ Lingvist!l german Pa!l Kretsc8mer t<lc!ia n!mele l!i (amol)is ca „ rege, stăpân al oamenilor  ”$ Nicolae Dens!ian! cre#ea c& (almo)is înseamn& „ ș  Zeul Mo ș ”, *iin# *ormat #in „  !al  ” 5„e!”6 i „ ș mox ” 5„mo”6$ n ș  $e reus Geticis , =!ilielm!s /essell a*irma c& (amol)is privine #in grecesc!l „  !emar  ” 5„s!- p&m<nt”6 >i „ .si ”   5„a tr&i”6, „  !emars.i ” sa! „  !amars.i ” trans*orm<n#!+se în (amol)is 5„cel care tr&ie>te s!- p&m<nt”6$ Tot!i, r&sp!ns!l corect se înt<lnete în lim-a *rigienilor, tracii #in Anatolia 5T!rcia #e ast&i6$ E ș ș   posi-il ca n!mele l!i (amol)is s& provin& #in c!v<nt!l „  !emel  ”, care a #at n!mele ?emele 5eia ț  P&m<nt!l!i pentr! greci, mama l!i Dionsos6$ Deose-irea #e vocal&, „ a ” în geto+#acic!l „  !amol  ” *a& #e „ ț e ” în *rigian!l „  !emel  ” i în grecesc!l „ ș  semele ” este !n am&n!nt *onetic local tracic, in#o+e!ropean!l „ e ” sa! „ o ” *iin# trans*ormat în „ a ” la tracii septentrionali i menin!t ca „ ș ț e ” la cei meri#ionali i la *rigieni$ Prin !rmare, „ ș  !amol  ” la tracii #e nor# 5#acii6 i „ ș  !emel  ” la tracii #e s!# i la *rigieni înseamn& acelai l!cr!, a#ic& „p&m<nt”$ Partea *inal& a n!mel!i l!i (amol)is, ș ș  „  xis ”, a *ost e)plicat& prin in*l!ena iranian& ca însemn<n# „st&p<nitor, prin, rege, încercare”$ n acelai timp, ar p!tea *i !n corespon#ent sc!rtat al scitic!l!i „ ș  xais ”, ce se tra#!ce prin „rege” sa! „st&p<n”$ n concl!ie, sens!l corect al n!mel!i (amol)is este „st&p<n!l P&m<nt!l!i” sa! „regele P&m<nt!l!i”, n!me i#entic c! cel al s!merian!l!i EnGi 5„#omn!l P&m<nt!l!i” ori „st&p<n!l P&m<nt!l!i”6$ ?& n! !it&m c&, în  %eligia geto-dacilor  , Ion Iosi* R!s! #eclara c& „  Zamolxe,  !eitate autotonă la ge&i, nu poate fi decât '!eu al pământului( ”, iar =8eorg8e !>! scria în  Mitologia tracilor   c& (amol)is este P&m<nt!l, ipostaiat ca #ivinitate$ in<n# cont i #e  Ț ș  ec8ivalarea e!l!i #acilor c! Dionsos, Kronos i %a#es ai grecilor, a#ic& EnGi al s!merienilor, ș  a#ev&rata i#entitate a l!i (amol)is iese la l!min&$ n pl!s, EnGi era i Promet8e!s al grecilor, cel ș  care a *ost cr!ci*icat pe ;<r*!l m!, pe teritori!l e!l!i #acilor$ Ca !n am&n!nt s!plimentar, /raov!l 5ora a*lat în apropiere #e ;<r*!l m!6 a *ost n!mit #e c&tre sai Kronsta#t, a#ic& ș ș ș  „ora!l l!i Kronos”$ ș D!p& c!m remarca i ircea Elia#e, in*ormaiile #espre religia #acilor s!nt într+!n n!m&r  ș ț  e)trem #e re#!s, ma'oritatea provenin# #in scrierile l!i %ero#ot$ Acest l!cr! i+a *&c!t pe cei mai m!li cercet&tori s& concl!ionee c& #acii avea! o religie monoteist&, (amol)is *iin# !nic!l e! ț  venerat în spai!l carpato+#an!-iano+pontic$ ns& acest l!cr! n! poate *i s!- nicio *orm& ț  a#ev&rat$ Dacii *&cea! parte #in neam!l tracilor, #espre care tim c& era! politeiti$ n pl!s, în ș ș  Dacia s+a! #escoperit c<teva stat!ete ale eiei /en#is, a#orat& #e tracii #e pret!tin#eni$ n ț    Herodot i pretinsul monoteism al Geilor  ș ț   #in 14::, Constantin Daicovici! scria c& în te)t!l l!i %ero#ot se g&sesc #o!& #ivinit&i e!l 8tonic (amol)is i e!l t!netelor i al cer!l!i, ț ș ș  =e-eleiis$ N!meroi a!tori antici greci s!sinea! c& Apollo venea a#eseori în Dacia, acolo !n#e ș ț  s+a n&sc!t Ares, iar Artemis îi petrecea i ea o mare parte #in timp printre #aci$ A! s!pravie!it ș ș ț  #in antic8itate c<teva re*eriri la =emenii (amol)is, n&sc!i la Arge#ava, iar istoric!l a!striac ț  E#!ar# Ro-ert Roesler #eclara în  %om/nisce studien  #in 1921 c& a #escoperit în religia #acilor i o eitate *eminin& n!mit& (amol)is$ Prin !rmare, #acii n! era! monoteiti, ci politeiti, la *el ș ș ș  ca rest!l tracilor, în religia c&rora tre-!ie s& c&!t&m eit&ile #acice #isp&r!te #in istorie$ ț Descoperin# !rme ale !nei #ivinit&i celeste în religia #acilor, c<iva cercet&tori a! consi#erat c& ț ț  n! poate *i vor-a #ec<t #espre (amol)is$ ns& în  %eligia geto-dacilor  , Ioan Iosi* R!s! scria #espre eitatea 8tonic& (amol)is „ de o evoluie a lui în putere uraniană, cerească, nu poate fi ț   vora, căci spaiul ceresc aparinea în mitologia getică altui !eu, stăpânul fulgerelor ț ț   Geelei!is ”$ Pentr! a+i simpli*ica ipoteele, ap&r&torii teoriei monoteism!l!i #acic l+a! ș  i#enti*icat pe (amol)is c! =e-eleiis$ Unii cercet&tori a! re*!at aceast& ipote&, consi#er<n# c& (amol)is era marele preot care a prel!at n!mele eit&ii pe care o sl!'ea, =e-eleiis$ De ț  e)empl!, în  $as vorr0misce $acien  #in 19J:, E#!ar# Ro-ert Roesler scria c& =e-eleiis i ș  (amol)is n! pot *i !n!l i acelai n!me, (amol)is *iin# cel #int<i preot al e!l!i naional ș ș ț  =e-eleiis$ n  *a colonne 1ra2ane  #in 19J3, il8elm roe8ner consi#era c& !n om c! inteligen& s!perioar& i pro*et al Daciei, (amol)e, s+a i#enti*icat c! eitatea local& =e-eleiis$ ț ș  Iar în  Zamolxis  #in 193@, C$ Cless nota c& marele preot (amol)is i+a l!at n!mele #e la e!l pe ș    care îl servea, *iin# consacrat ca #aemon i #ivinitate protectoare s!- n!mele =e-eleiis$ ș  Am v&!t îns& c& (amol)is n! era !n simpl! m!ritor, ci c8iar prim!l con#!c&tor al  planetei noastre, EnGi al s!merienilor$ Prin !rmare, n! p!tea *i !n preot ce a prel!at n!mele e!l!i *!rt!nii$ Dac& este vor-a #espre #ivinit&i #i*erite, cine a *ost =e-eleiisH ț Plec<n# #e la a*irmaia l!i %ero#ot, c!m c& tracii tr&gea! c! s&geile spre cer în timp!l ț  *!rt!nilor, Er7in Ro8#e nota în   s#ce  5194:6 c& acela care t!na i *!lgera n! era ș  (amol)is, ci !n #!8 r&!$ ns& varianta sa n! a *ost acceptat&, =e-eleiis *iin# o eitate tracic& în toat& reg!la$ n l!crarea  $ie alten 1ra.er 33   #in 194B, il8elm Tomasc8eG scria c& =e-eleiis era „ aruncătorul fulgerelor  ”, *orma original& a n!mel!i *iin# ?i-eleiis sa! (i-eleiis$ Pentr! E#!ar# Ro-ert Roesler era e!l ?oarel!i iar pentr! ?c8nei#er era o eitate oriental&, a#orat& în c8ip #e ta!r pe în&limi #e m!ni$ Acest e! ț ț  al *!lgerelor a *ost n!mit =e-eleiis în nor#!l Traciei, iar în s!# (-els!r#os sa! (-elti!r#os, n!me ce a! *ost tra#!se ca „str&l!cit!l”$ Pentr! Nicolae Dens!ian!, ș  =e-eleiis înseamn& „ capul-lui-!eu ”$ Ioan Iosi* R!s! a*irma în  %eligia geto-dacilor   „  se  pare că Geelei!is era considerat !eu suprem într-un sens deoseit, în timp ce, în 1racia,  Zelsurdos apare adesea precedat de numele lui Zeus, fiind aadar un epitet al acestuia, ș  cu care era ecivalat, poate considerat identic ”$ (e!l *!rt!nii, ce avea ca sim-ol!ri ?oarele i ta!r!l, n!mit (e!s #e c&tre greci, era Enlil al s!merienilor$ N!mele s&!, ș  =e-eleiis, este *ormat #in „  ge ” 5prel!at i #e greci, însemn<n# „P&m<nt!l”6, „ ș el  ” 5epitet #es înt<lnit la popoarele semite, av<n# sens!l #e „Domn!l”6, „ ei ” 5„i”6 i „ ș ș  !is ” 5ec8ivalent c! „  xis ”, a#ic& „regele” sa! „st&p<n!l”6$ Prin !rmare, =e-eleiis înseamn& „regele i #omn!l P&m<nt!l!i”, titl! ce i se potrivete ca o m<n!& cel!i #e+al #oilea ș ș ș  con#!c&tor al planetei noastre, Enlil, c&r!ia s!merienii îi atri-!iser& n!m&r!l 3M, a#ic& titl!l #e rege$ iin# c!nosc!t& aversi!nea #intre EnGi i Enlil, înelegem #e ce #acii, ș ț  sl!'itorii l!i (amol)is  EnGi, tr&gea! c! s&gei spre cer în timp!l *!rt!nilor pentr! a+l ț  goni pe inamic!l #ivinit&ii lor, =e-eleiis  Enlil, e!l *!rt!nii$ ț Pentr! traci, /en#is 5al c&rei n!me a *ost tra#!s prin „cea care leag&”6 era eia L!nii, a co#rilor, a nopii, a *ertilit&ii, a #ragostei i a *armecelor$ Apelativ!l ei era /asileie în ț ț ș  greac& sa! Regina în latin&$ n cele c<teva stat!ete #escoperite pe teritori!l #acilor, eia ț   poart& o s!li& în m<na st<ng& i o c!p& #e sacri*ici! în cea #reapt&$ /en#is, marea (ei& ț ș ț   am& a tracilor n! poate *i #ec<t Nin8!rsag  Inanna a s!merienilor, *osta consoart& a l!i EnGi i mama l!i ar#!G, #e asemenea ei& a L!nii i a nopii 5sim-ol!ri ale *amiliei ș ț ș ț  l!i EnGi6, a #ragostei, a *armecelor i a *ertilit&ii, consi#erat& personi*icarea P&m<nt!l!i$ ș ț  /en#is a *ost ec8ivalat& c! C-ele, K-ele sa! K-e-e, mama eilor i marea ei& a ș ț  P&m<nt!l!i, a roa#elor i a i!-irii$ n ș  *exi.on , P8oti!s scria c& la li#ieni i *rigieni ș  A*ro#ita se n!mea K-e-e, iar noi am v&!t #e'a c& A*ro#ita grecilor era Nin8!rsag a s!merienilor$=recii antici a! i#enti*icat+o pe /en#is c! Artemis, %ecate >i Persep8one 5Itar a ș   popoarelor semite6 în mo# eronat$ ntr+a#ev&r, c!lt!l l!i Itar se înt<lnete i în teritoriile ș ș ș  tracilor, îns& s!- aspect!l eiei vegetaiei, Cots 5#!p& care a *ost #en!mit Cotiso, !n!l ț ț  #intre regii #acilor6$ ?e -&n!ie>te c& n!mele ei înseamn& „-&t&lie”, „pl&cere”, „#orin&” sa! „energie”, #ei nici!na #intre aceste interpret&ri n! este sig!r&$ n c!lt!l eiei Cots ș ț  se practica „  scufundarea în apă ”, rit #e ro#ire, vra'& #e ploaie la încep!t!ri i -ote al ș  a#epilor #e mai t<ri! 5con*orm  4nc#clopedia aul#-5isso6a 6$ C!lt!l ei mai practica >i „ travestirea ăra&ilor în ve)minte femeie)ti ”, care a atras ac!aiile #e „ neru)inată efeminare ” 5#!p& c!m nota ?c8olia în 7atire 6, a#!se practicanilor c!lt!l!i, n!mii #e asemenea „  semifemei  )i destrăăla&i ” 5con*orm l!i ?nesi!s în  4pistulae 6$ Travesti!l i prostit!ia era! p&ri ș ț ț  importante #in c!lt!l l!i Itar în esopotamia, eia n!mit& a#eseori „c!rteana eilor” i ș ț ș  „v!lva cer!l!i”, ora!l ei s!merian Ur!G c8iar n!min#!+se „ora>!l c!rteanelor sacre”$ ș Un alt e! important al tracilor s!#+#!n&reni era ?a-a#ios sa! ?a-aios, e!l vegetaiei în t!rgescen&, al *ormelor pline, al r&-oi!l!i >i al ?oarel!i, ce avea *orm& #e >arpe -!c&lat$ Aristo*an scria în 8iespile  c& „ tracii numesc 7aa!ios pe $ion#sos ”, nimeni alt!l #ec<t e!l+arpe EnGi  (amol)is$ Dac& „ ș dios ” sa! „  !ios ” înseamn& „e!”, prima parte a n!mel!i s&! se  poate interpreta c! a'!tor!l lim-ii egiptene, !n#e „  sa ” înseamn& „protecie” iar „ ț a ”, „s!*let” sa! „spirit”$ Prin !rmare, ?a-aios se poate tra#!ce ca „e!l spirit care prote'ea&”$ Evreii a! prel!at epitet!l tracic al l!i EnGi i l+a! trans*ormat în ?a-aot8, #evenit ?avaot în cretinism, !na #intre ș ș  m!ltiplele eit&i #in ț 8eciul 1estament  , !nite !lterior într+!na sing!r&$ De asemenea, sa-at!l evreilor i al vr&'itoarelor i+a primit n!mele #e la aceiai #ivinitate$ ș ș ș Pe EnGi îl înt<lnim în religia tracilor i s!- alte aspecte$ De e)empl!, Da-atopeios era e!l ș  *oc!l!i >i al *&!rarilor, !n persona' i#entic c! %ep8aistos al grecilor sa! Pta8 al egiptenilor$ Pentr! traci, Derelates, Derelas sa! Deris era e!l 8tonian n!mit #e greci T8eos egas 5„(e!l are”6, al c&r!i n!me înseamn& „asc!ns!l, înv&l!it!l”, întocmai ca Amon al egiptenilor i ș  Pl!ton al romanilor$ La *rigieni 5tracii #in Anatolia6, en era e!l L!nii, st&p<n!l apelor, #omn!l  ploilor, panic!l '!r&mintelor i leg&mintelor, st&p<n!l in!t!l!i morilor, n!mit a#eseori i ș ț ț ș  Trannos ca e)presie a p!terii sale, e)ercitat& as!pra sorii m!ritorilor$ Pe l<ng& n!mele aproape ț  i#entic c! in al egiptenilor, e!l r&-oi!l!i i al *ertilit&ii, L!na, apa i in!t!l morilor îl ș ț ș ț ț  ec8ivalea& c! acelai EnGi$ De alt*el, calen#ar!l tracilor a av!t la încep!t!ri i m!lt& vreme ș ș  #!p& aceea caracter l!nar, *&r& în#oial& o in*l!en& a c!lt!l!i primei lor #ivinit&i$ ț ț Dac& anticii s!sinea! c& ar#!G a loc!it în Dacia, el *iin# #!p& Potop eitatea s!prem& a rasei ț  al-e, c!lt!l s&! n! p!tea lipsi #in religia tracilor$ N!mit #e greci Apollo ca eitate solar& sa! Ares ca !na r&-oinic&, ar#!G apare la traci s!- #i*erite n!me$ Ca e! al r&-oi!l!i, tri-!l apsintilor #in C8ersones îl n!mea Pleistoros, iar tri-!l crestoni #in g#onia, Can#aon sa! Can#aios$ arele C&l&re trac, al c&r!i c!lt era *oarte r&sp<n#it în ț  Tracia, p!rta n!mele %eros sa! %eron, #in care a l!at natere %or!s al egiptenilor$ De m!lte ori, ș  l<ng& el era repreentat !n copac în '!r!l c&r!ia se încol&cea !n arpe$ Un!l #intre epitetele sale, ș  „EpeGoos” 5„cel care a!#e, care împlinete”6 amintete #e Apollo, care era în*&iat în ?parta c! ș ș ț ș   patr! m<ini i patr! !rec8i, pentr! mai -!na asc!ltare i a'!torare a cre#incioilor$ Iar %or!s  ș ș ș  Apollo e nimeni alt!l #ec<t e!l+arpe ar#!G, *i!l l!i EnGi i Nin8!rsag$ ș ș  Dac& #acii venera! aceleai eit&i ca i rest!l tracilor, c!m se *ace c& #oar n!mele l!i ș ț ș  (amol)is a s!pravie!it #in întreg!l lor panteonH R&sp!ns!l ignorat #e toi cercet&torii ț ț  n! este at<t #e complicat pe c<t s+ar cre#e #acii le atri-!ia! t!t!ror #ivinit&ilor lor  ț  acelai epitet, (amol)is$ tim #e'a c& ei cre#ea! în =emenii Divini (amol)is, la *el c!m ș Ș  tim c& e)ista i cel p!in o ei& c! acest n!me$ Ast*el s+ar e)plica i #i*eritele variante ș ș ț ț ș  ale acest!i n!me, c!m ar *i (amol)is, (almo)is, (amol)e, (almo)e sa! ?almo)isO n! era vor-a #espre !n sing!r e! c! !n n!me scris în m!ltiple mo#!ri, ci #e mai m!lte eit&i ț  c! acelai epitet$ n pl!s, ast*el înelegem i #i*eritele #escrieri ale l!i (amol)is, #e la ș ț ș  e! 8tonic la !n!l !ranian sa! #oar simpl! pro*et #iviniat #!p& moarte$ Ca e)empl!, R$ Roesler scria în  %om/nisce studien  #in 1921 c& Ares poate *i (amol)is sa! (almo)is, iar *iina l!i (amol)is n! poate *i net #eose-it& #e cea a e!l!i ?oarel!i, =e-eleiis$ De ț  asemenea, Carl =oos în 7.i!!en !ur culturgescicte der mittleren $onaugegenden #in 1922 a*irma c& eitatea speci*ic getic& era (amol)e, care ar p!tea *i i#entic& i c! Ares al ș  grecilor$ Despre (amol)is tim c& era EnGi, =e-eleiis era Enlil iar Ares, ar#!G$ Cei ș  trei n! pot *i !n!l sing!r îns& accept<n# i#eea c& (amol)is era #oar !n epitet aplicat t!t!ror marilor #ivinit&i, toate aceste relat&ri #i*erite 5#oar în aparen&6 cap&t& sens$ EnGi ț ț  era (amol)is care loc!ia într+o peter& #in apropierea ?*in)!l!i #in /!cegi, care a ș  constr!it o !ria& cetate în ara L!anei #in /!&! i care a *ost cr!ci*icat pe ;<r*!l ș Ț ș  m!, ar#!G era (amol)is F Apollo  Ares care loc!ia printre #aci  8iper-oreeni i ș  Tp8on care a *ost înc8is în Tartar!l #e s!- !nii Ap!seni iar Itar era (amol)is F  ț ș  Artemis  Cots care viita a#eseori =r&#ina (eilor #in Ar#eal!l #acilor$ Pe l<ng& aceti ș  ei ai #acilor mai e)ista înc& !n (amol)is, pier#!t în neg!rile trec!t!l!i$Despre Eno8  Na-!  Noe tim c& a *ost #!s #!p& Potop în =r&#ina (eilor  Ar#eal, ș  acolo !n#e a loc!it vreme în#el!ngat& aproape #e !rmaii s&i, #acii, care a! pop!lat ș  iniial in!t!rile #in '!r!l Ar#eal!l!i$ ț ț  4popeea lui Gilgame ș  ne o*er& in#icii preioase în ț  încercarea #e a a*la !n#e loc!ia acesta$ D!p& ce a traversat m!ntele as! 5;<r*!l m!6  printr+!n t!nel s!-teran, =8ilgame a a'!ns în =r&#ina (eilor 5Ar#eal!l6, !n#e i+a înt<lnit ș   pe e!l+?oare ama 5 ar#!G6 i pe eia viei #e vie, ?i#!ri 5Itar6$ A mers spre nor# Ș ș ș ț ț ș   p<n& la o mare întin#ere #e ape, pe care a traversat+o c! a'!tor!l timonier!l!i Urana-i, ș   p<n& a a'!ns „ la oâria apelor  ș ”, acolo !n#e loc!ia s!pravie!itor!l Potop!l!i, ț  Utnapitim$ Privin# 8arta Rom<niei, marea ap& pe care a înt<lnit+o =8ilgame în #r!m!l ș ș  s&! n! poate *i #ec<t r<!l lt$ Acesta ivor&te #in m!nii %&ma, a*lai în Carpaii ș ț ș ș ț ț  rientali, #in acelai loc #in care ivor&sc i r<!rile !re, /ica i Trot!, o a#ev&rat& ș ș ș ș ș  „ oârie a apelor  ș ”, aa c!m o n!mete ș ș  4popeea lui Gilgame ș $ E posi-il ca în ona m!nilor %&ma s& se *i sta-ilit Eno8  Noe #!p& PotopH n acel loc se a*l& C8eile ț ș ș  /ica!l!i, o on& geogra*ic& l!ng& #e apro)imativ opt Gilometri, ce leag&  ol#ova #e Ar#eal$ C8eile s!nt însoite ț  #e st<nci impresionante, t!rn!ri i pirami#e aparent nat!rale$  ast*el #e str!ct!r& este Piatra ș  Altar!l!i, !n masiv st<ncos #e 1$1@M metri altit!#ine, #espre care legen#ele sp!n c& era *olosit #e #aci pentr! ceremonii #e c!lt$  9ilia ,  4popeea lui Gilgame ș  i cea a l!i Atra+%asis s!sin c&, ș ț  ime#iat #!p& Potop, s!pravie!itor!l Dil!vi!l!i a constr!it !n mare altar în loc!l în care a ț  #e-arcat, pentr! a a#!ce 'ert*e eilor$ Dac& Eno8  Noe  Na-!  %ermes  T8ot8 a loc!it în Carpaii rientali #!p& in!n#aia glo-al&, #<n# natere popor!l!i #acilor, interesant e c& ț ț ș  istoric!l %ero#ot s!gerea& acelai l!cr!$ El scria c& tracii a#ora! în mo# special eit&ile n!mite ș  #e greci Ares, Dionsos >i Artemis, a#ic& Pleistoros  Can#aon, ?a-aios >i /en#is 5 ar#!G, EnGi i Itar6, îns& regii îl cinstesc cel mai m!lt pe %ermes, '!r& pe el >i sp!n c& se trag #in el$ ș ș   Ne amintim c& tracii s!nt !rmaii #ireci ai pelasgilor, prim!l popor al l!mii, #in care a l!at ș ț  natere om!l mo#ern, %omo ?apiens ?apiens$ „ ș i a inecuvântat $umne!eu pe :oe )i pe fiii lui Ș   )i le-a !is :a)te&i )i vă înmul&i&i )i umple&i pământul )i-l stăpâni&i; ” 5  <acerea  416, iar tracii a!  proce#at întocmai, coloni<n# întreg!l mapamon#$Dac& Eno8 a venit #!p& Potop în m!nii %&ma, care era loc!l e)act în care a loc!itH ?ing!r!l ț ș ș  ce poate *i consi#erat cas& a e!l!i este masiv!l Cea8l&!, a*lat în apropiere #e C8eile /ica!l!i i m!nii %&ma$ Din motive ș ț ș ș nec!nosc!te, Cea8l&!l este !n!l #intre cei trei m!ni s*ini ai cretinism!l!i, al&t!ri #e Ta-or #in Israel i At8os #in =recia$ Dei ț ț ș ș ș  n! are altit!#inea altor m!ni #in Rom<nia, masiv!l Cea8l&! este consi#erat !n loc incre#i-il i ț ș  c8iar magic, ce poate *i v&!t în ile senine #e pe &rm!l &rii Negre 5a*lat la o #istan& #e cinci ț ț  s!te #e Gilometri6 sa! #e pe mal!l la *el #e în#ep&rtat al Nistr!l!i$ Pentr! Emilia Arcan, vicepre>e#intele Consili!l!i .!#eean Neam, Cea8l&!l „ ț este locul care î&i asigură o relaxare deplină, unde ciar dacă !ăpada te în&eapă cu acele ei, nu sim&i durerea= 4ste comuniunea omului cu natura, orice suferin&ă sufletească e alinată de cântul păsărilor )i aerul curat=  Muntele Cealău înseamnă via&ă, lini)te, împlinire, înseamnă altceva= :oi nu con)tienti!ăm toate frumuse&ile de care suntem încon2ura&i= iscurile seme&e î&i oferă posiilitatea de a vedea via&a de dincolo de nori= rive)ti în 2os, iar vălătucii de cea&ă te învăluie )i te fac să te sim&i cople)it )i mic în fa&a unei minuni a naturii, a imensită&ii ”$ Dincolo #e m&reia peisa'!l!i ce taie ț    respiraia viitator!l!i, Cea8l&!l este c!nosc!t i #atorit& misterelor care îl încon'oar&$ ț ș  La orele r&s&rit!l!i, #eas!pra m!ntel!i se pro#!c 'oc!ri #e l!mini ine)plica-ile i !nice ș  în l!me$ Localnicii a! o-servat #eseori apariii misterioase pe cer i a! #escoperit pe ț ș   p&!nile #in '!r cerc!ri per*ect trasate 5asem&n&toare c! cele #in lan!rile #in toat& l!mea, ș  atri-!ite (N+!rilor6, pe care le+a! p!s #intot#ea!na pe seama !nor *iine misterioase$ ț  C&l!g&rii #e la sc8it!l D!r&! s!sin c& v&# noaptea, at!nci c<n# se #!c la r!g&ci!ne, ploi ț  #e l!minie al-astre co-or<n# #eas!pra pisc!rilor m!ntel!i$ ;<r*!l Toaca #e pe masiv!l ț  Cea8l&! are aspect pirami#al, -aa sa *iin# p&trat&, iar !ng8i!l pantei nor#ice #e cincieci i #o!& #e gra#e, i#entic c! al arii Pirami#e #in Egipt$ De asemenea, raport!l #intre ș  l!ngimea i în&limea lat!rilor arii Pirami#e este i#entic c! cel al ;<r*!l!i Toaca, ș ț  cercet&tor!l Ion iclean! #e la Universitatea /!c!reti #eclar<n# c8iar c& „  Ț ș  piramida lui  +eops se înscrie perfect în reconstituirea piramidei iniiale de pe 8ârful 1oaca ț  ”$ n *iecare an, în prima #eca#& a l!nii a!g!st, la r&s&rit!l ?oarel!i, !m-rele v<r*!rilor Toaca i Piatra Cio-an!l!i *ormea&, timp #e peste o or& i '!m&tate, o imens& 8ologram& ș ș     nat!ral& #e *orma !nei pirami#e per*ecte, *enomen!l *iin# #en!mit i Um-ra Pirami#ei$ Tot în aceeai perioa#& a an!l!i, #eas!pra ;<r*!l!i Toaca ș ș  se pro#!ce !n alt *enomen optic ci!#at, pe care localnicii l+a! n!mit, înc& #in vec8ime, Calea Cer!l!i$ Pentr! c<teva min!te, #eas!pra m!ntel!i se *ormea& !n st<lp #e o l!minoitate intens&, m&rginit pe lat!ri #e #o!& -eni înt!necate, care se pier#e în imensitatea cer!l!i$ Unii cercet&tori ai respectivelor *enomene consi#er& c& ele se #atorea& *apt!l!i c& prin ;<r*!l Toaca trece !na #intre a)ele energetice ale P&m<nt!l!i$ Iar la #oar treieci #e Gilometri #e Cea8l&! a e)istat, ac!m aproape apte milenii, cele-ra ș  c!lt!r& C!c!teni$ntr+o legen#&, Doc8ia, *iica regel!i Dece-al, a ales m!ntele Cea8l&! ca loc #e re*!gi! #in calea romanilor$ ncon'!rat& #e sol#aii împ&rat!l!i Traian, ea l+a r!gat pe (amol)is ț  s& o salvee, iar e!l a pre*&c!t+o într+o stan& #e piatr&$ ntr+o alt& legen#&, -a-a Doc8ia i t!rma ei a! îng8eat pe m!nte, trans*orm<n#!+se c! toii în stane #e piatr&$ ?t<ncile ș ț ț  respective pot *i v&!te i ast&i, constit!in# o m&rt!rie vie a acest!i mit$  alt& legen#& ș  sp!ne c& #em!lt, asc!ns într+o v&g&!n& a Cea8l&!l!i, tr&ia !n c&pc&!n$ El a#esea a#emenea tinere *ete, pe care le #!cea pe plato!l m!ntel!i, !n#e le trans*orma în stane #e  piatr&$ ntr+o i, s&tenii s+a! înarmat c! coase, topoare, paloe i -!#!gane i s+a! ș ș ș  aeat la p<n#& în =!ra /istricioarei, atept<n#!+l pe c&pc&!n$ Acesta i+a &rit #in v<r*!l ș ș  m!ntel!i i, *!rios, a #el&n!it o *!rt!n& teri-il&$ Apoi a sm!ls #in cretet!l m!ntel!i o ș ț ș  st<nc& !ria& i a pornit în -or c! ea c&tre r&vr&tii$ ns& #!8!l cel -!n al m!ntel!i ș ș ț  Cea8l&!, pe care localnicii i+l ș  înc8ip!ia! ca pe !n -&tr<n, s+a pre*&c!t într+!n voinic c8ipe i, c&lare pe !n cal înaripat, a ș ș   pornit în !rm&rirea c&pc&!n!l!i$ D!p& ce l+a a'!ns #in !rm&, #!8!l Cea8l&!l!i a lovit c&pc&!n!l  peste g8eare c! palo!l, !riaa st<nc& pr&-!in#!+se #eparte #e oameni, pe mal!l /istriei, acolo ș ș ș ț  !n#e poate *i v&!t& i ast&i$ Localnicii #e la poalele Cea8l&!l!i consi#er& i în preent c& acele ș ș   plai!ri a! *ost loc!ite în trec!t „ de un neam de uriai, gro!av de înali i de tari, care au fost în ș ț ș  cele din urmă înfrâni de urgia cerească ț  ”$ Ca o completare, în prim!l secol al erei noastre,  poet!l latin arc!s ;aleri!s artialis 5c!nosc!t ca arial în lim-a rom<n&6 povestea #espre ț  „ muntele cel faimos din ara #peroreenilor ț  5Dacia6 unde !eii olimpici se legaseră cu 2urământ în faa altarului cel mare să lupte contra giganilor  ț ț  ”$ n capitol!l al aselea al ș Cării ț    >udecătorilor   #in 8eciul 1estament   e)ist& o re*erire la !n asemenea altar$ Aici, e!l a87e8 îi cere l!i =8e#eon s&+i ri#ice !n altar pe m!nte, în loc!l 'ert*elnic!l!i înc8inat l!i /aal i al ș  st<lp!l!i acest!ia #e înc8in&ci!ne 5sa! copac s*<nt, #!p& interpretarea  9iliei  orto#o)e6$ C8iar #ac& aci!nea -i-lic& se petrece în Israel, pe m!ntele Cea8l&! e)ist& !n loc n!mit Altar!l l!i ț  =8e#eon sa! Piatra Lat& a l!i =8e#eon$ Iar n!mele vec8i al Cea8l&!l!i este Pion sa! Peon, c!v<nt care, în greaca vec8e, înseamn& „casa st<lp!l!i”, o re*erire la acei st<lpi #e tip o-elisc, ri#icai #e antici ca loc!ri #e înc8inare$ ț Cine era „#!8!l” Cea8l&!l!i #in legen#ele localeH in<n# cont c& #acii consi#era! respectiv!l  Ț  m!nte ca *iin# s&la!l e!l!i (amol)is, p!tem pres!p!ne c& este vor-a #espre acelai persona'$ ș ș  D!p& ce #acii a! trec!t la cretinism, re*eririle la eii antici n! mai avea! ce c&!ta într+o religie ș  monoteist&$ Aa c& vec8i!l mare e! a *ost trans*ormat într+!n #!8 -ene*ic în legen#ele locale$ ș  Iar acest (amol)is n! este #ec<t Eno8  Noe  Na-!, cel care s+a sta-ilit pe m!ntele Cea8l&! #!p& Potop, #evenin# str&mo!l #acilor$ ?e tie c&, iniial, el s+a a*lat în ta-&ra ;eg8etorilor, *iin# *i!l ș ș ț  l!i ar#!G$ ns&, mai t<ri!, a trec!t #e partea Celetilor l!i Enlil$ Cercet&rile arat& c& pe ș  m!ntele s&!, Cea8l&!l, s+a *&c!t traniia ț  între amol)ianism i cretinism 5religia l!i Enlil, s!- ș ș  *orma l!i Iis!s6, aici *iin# ri#icate primele altare cretine #in Dacia$ n preent, pe Cea8l&! e)ist& ș  !n n!m&r impresionant #e -iserici i m&n&stiri, m!ntele *iin# !n!l #intre cei mai importani ai ș ț  cretinism!l!i orto#o)$ Interesant e i m!nii Daciei par s& *i *ost împ&rii la !n moment #at ș ș ț ț ț  între cei trei (amol)is$ Eno8 se a*la în Carpaii rientali, EnGi în cei eri#ionali iar ar#!G în ț  

180114103008

Nov 29, 2017
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks
SAVE OUR EARTH

We need your sign to support Project to invent "SMART AND CONTROLLABLE REFLECTIVE BALLOONS" to cover the Sun and Save Our Earth.

More details...

Sign Now!

We are very appreciated for your Prompt Action!

x