Documents

kupdf.com_luceafarul-rezumat-pe-capitole (1).pdf

Description
Luceafarul Mihai Eminescu Prezentarea tablourilor In primul tablou (strofele 1-43) este ilustrata povestea de iubire dintre doua fiinte apartinand unor lumi diferite, ceea ce evidențiază atracția contrariilor. Incipitul poemului este reprezentat de o formula specifica basmului (“ A fost odata ca-n povesti/ A fost ca niciodata” ), prin care este sugerat timpul mitic. Incipitul poemului reda portretul fetei de imparat, caracter
Categories
Published
of 4
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Related Documents
Share
Transcript
  LuceafarulMihai Eminescu   Prezentarea tablourilor  In primul tablou (strofele 1-43)  este ilustrata povestea de iubire dintre doua fiinte apartinand unor lumi diferite, ceea ce evideniază atracia contrariilor. Incipitul ț ț   poemului este reprezentat de o formula specifica basmului (“ A fost odata ca-n  povesti/ A fost ca niciodata” ), prin care este sugerat timpul mitic. Incipitul poemului reda portretul fetei de imparat, caracterizata prin puritate si frumusete iesita din comun, prin srcine aleasa, trasaturi care au rolul de a o scoate din randul oamenilor obisnuiti, deoarece ea este muritoare care aspira la iubirea uceafarului, dorind sa-si depaseasca, astfel, conditia. !nicitatea fetei este sugerata prin intermediul comparatiei (“ um e fecioara intre sfinti/ #i luna intre stele”), iar frumusetea e$traordinara printr-o forma de superlativ popular (“% prea frumoasa fata”). Imaginarul poetic este de factura romantica, fiind ilustrat prin urmatoarele motive& noaptea, castelul, fereastra, visul, oglinda, dorul, zburatorul, marea. 'ata contempla ucefarul de la fereastra dinspre mare a castelului si se indragosteste de acesta. a randul sau, uceafărul o ndrăgeste pe fată, sugerndu-se, astfel, reciprocitatea sentimentelor. Intensitatea sentimentelor pe care le nutrete uceafărul ș  faă de fata de mpărat este redată simbolic prin strălucirea sa i prin metafora ”o ț ș  mrea*ă de văpaie”. #emnificaia alegoriei este că fată aspiră spre absolut, iar spiritul ț  superior, uceafărul, simte nevoia compensatorie a materialităii. ț omunicare dintre cele doua lumi, terestră i cosmică, este evideniată prin ș ț  motivul ferestrei, al oglinzii i al visului& ”+a l privea cu un surs,/ +l tremura-n ș  oglindă,/ ăci o urma adnc n vis/ e suflet să se prindă.”  uprinsa de dor, fata il invoca pe uceafar, cemarea ei fiind patetică, ncărcată de dorină& ” obori, n *os, luceafăr bland,/ Alunecnd pe-o rază,/ătrunde   ț n casă i n gnd/ i viaa-mi luminează0”uceafărul se va ntrupa de două ori, de ș Ș ț  fiecare dată, din elemente antitetice , evidentiindu-se, astfel, capacitatea sa de a reuni contrariile. rima intrupare, din mare si cer, stă stă sub semnul perfecinii sugerate de ț  simbolul cercului (i apa unde-au fost căzut/1n cercuri se rotete”) i corespunde Ș ș ș  ipostazei angelice, dar i celei neptunice. uceafărului este realizat dupa canoanele ș  romantice (“păr de aur moale” , “umerele goale“, “umbra fetei stravezii”), iar n contrast cu paloarea feei sunt ocii a căror strălucire (”!n mort frumos cu ocii vii/ ț   e scnteie n afară”) este interpretată de fată ca semn al morii. ț a cea de-a doua intrupare, din soare si noapte, uceafarul ia cip demonic, imaginea acestuia fiind creată după canoanele romantismului, prin intremediul epitetelor& ”negru giulgi”, 2marmoreele braă”, ”trist, gnditor”. i de dată se ț Ș  remarca stralucirea ocilor, semn al nemuririi& ”ar ocii mari i minunai/ ucesc ș ț  adnc imeric”. 3efuzul fetei de a-l urma pe uceafăr evideniază incapacitatea ț    omului comun de a se obiectiva, deoarece fata se limitează la senzaiile resimite&”i ț ț Ș  ociul tău mă-ngeaă”/ ”rivirea ta mă arde.” e fiecare dată, uceafărul i oferă ț  fetei nemurirea, nsă fata se sperie i refuză sa-l urmeze pe uceafăr& ”#trăin la vorbă ș  i la port/ uceti fără de viaă,4 ăci eu sunt vie, tu eti mort/ i ociul tău mă- ș ș ț ș Ș ngeă.” ț ele două refuzuri ale fetei sugereaza ideea ca omul comun nu poate depăi ș  limitele condiiei sale de muritor, spre deosebire de geniu, care este gata sa renunte la ț  nemurire pentru “o ora de iubire “, ntruct pentru acesta iubirea este un ideal tangibil doar prin sacrificiu, dăruire i devotament. ș Tabloul al doilea (strofele 44-4) ilustreaza ipostaza iubirii terestre opusa iubirii ideale dintre uceafar si fata de imparat. Aceasta isi pierde atributele unicitatii , numele atalina avand rolul de a o integra in randul oamenilor obisnuiti. Asemanarea numelor, atalin si atalina, evidentiaza simbolul perecii. In acest tablou atmosfera nu mai este solemna , ci obisnuita, iar limba*ul este familiar, marcat de prezena ț  termenilor populari, a e$presiilor i a inter*eciilor& 2băiat din flori i de pripas”, ș ț ș  2mări”, ”acu-i acu”, ”să-i ncerci norocul”. acă ntlnirea dintre uceafăr i fata de ț ș  mpărat stă sub semnul infinitului, (marea, cerul), al eternităii, ntlnirea dintre ț   ătălin i ătălina are loc ”ntr-un unger”, metaforă ce simbolizează lumea limitată ș  a oamenilor obinuii. ș ț atalin, reprezintă ntruciparea teluricului, a instinctului viclean care guvernează lumea oamenilor comuni. +l este prezentat in antiteza cu uceafarul, prin termeni usor ironici& “viclean copil de casa “, “baiat din flori si de pripas “, ”ndrăzne ț  cu ocii”. ătălin nu face dect să-i ncerce norocul, deoarece oamenii comuni nu ș  sunt stăpni pe propriul destin, viaa lor depinde de noroc. atalin o initiaza pe ț   atalina in ritualul erotic, sub forma unui *oc, iar aceasta descopera asemanarile dintre ei& ”1ncă de mic/ te cunoteam pe tine,/ i guraliv, i de nimic/5e-ai potrivi cu mine.” ș Ș ș iar daca accepta iubirea pamanteană, atalina ramane cu nostalgia uceafarului& “In veci il voi iubi si-n veci / 6a ramane departe“. acă uceafărul i oferă fetei nemurire, ătălin i propune fuga n lume, care ar putea simboliza  pierderea n anonimatul e$istenei i renunarea la ideal& ”6ei pierde dorul de ț ș ț   părini/i visul de luceferi.” ț Ș Tabloul al treilea (strofele !- !)  este format din trei secvente& zborul cosmic, rugamintea adresata emiurgului si refuzul dezlegarii de nemurire. Acest tablou incepe cu un inegalabil pastel cosmic. omparaia ”ărea un fulger  ț  nentrerupt” semnifică strălucirea uceafărului i viteza sa uimitoare, căci el are are ș  capacitatea de a depăi limitele temporale i spaiale& ”căi de mii de ani treceau/ 1n ș ș ț  tot attea clipe.” uceafărul se ndreaptă către srcinile lumii& ”6edea, ca-n ziua cea denti,/ um izvorau lumine7”. unctul n care a*unge este spaiul demiurgic, ț  atemporal, infinit& ” ăci unde-a*unge nu-i otar,/ 8ici oci spre a cunoate/#i ș  vremea-ncearcă n zadar/in goluri a se nate.” ș 9:perion i cere emiurgului să-l dezlege de nemurire pentru a descifra taina iubirii absolute. rin intermeddiul epanadiplozei (repetiia aceluiaasi cuvnt la ț    nceputul i la sfritul unei unităi sintactice) se sugerează ideea că, dei 9:perion ș ș ț ș  este parte integrantă a lumii, a apărut o data cu aceasta, el i dorete starea se ș ș  ”repaos”, metaforă ce simbolizează viaa finită, stingerea& ” in caos, oamne, am ț  apărut/ i m-a ntoarce-n caos.../i din repaos m-m născut/ ;i-e sete de reapaos”. Ș ș Ș 1n acest tablou ucefărul este numit 9:perion, iar numele are semnificaa ”cel ț  care merge pe deasupra”. upă 9esiod, 9:perion este fiul erului, tatăl #oarelui i al ș  unii. emiurgul este cel care rostete pentru prima dată numele lui 9:perion, fiind ș  cel care cunoate cu adevărat identitatea acestuia. ș emiurgul il refuza pe uceafar, deoarece acesta este parte integrata a !niversului, este ”cuvntul mei denti”, iar dezlegarea de nemurire ar ecivala cu negarea creaiei, cu dezecilibrul lumii. rin cuvintele emiurgului este evidentiata ț  opozitia dintre conditia omului comun si conditia geniului. Astfel, e$istenta omului comun sta sub semnul efemeritatii , al desertaciunii, al norocului scimbator, in timp ce e$istenta geniului sta sub semnul eternitatii, al idealurilor nalte& ”+i numai doar durează-n vnt/ eerte idealuri/ nd valuri află un mormnt,/3ăsar n urmă valuri7// ș  +i doar au stele cu noroc/i prigoniri de soarte,/8oi nu avem nici timp, nici loc/ i nu Ș Ș  cunoatem moarte”. 8eputnd să-l dezlege de nemurire, emiurgul i oferă lui ș  9:perion diferite ipostaze ale geniului& savantul, artistul, conducătorul, e$ploratorul. In al patrulea tablou ( strofele -# ) , uceafarul isi reia locul pe cer, iar in  plan uman cei doi pamanteni isi traiesc povestea de iubire. Acest tablou este construit simetric faă de primul, deoaerce se interferează cele două lumi. adrul este ț  romantic, feeric, fiind conturat prin motive romantice precum& asfintitul , noaptea, luna, apa , codrul, teiul, cuplul adamic. eclaraia de dragoste a lui atalin evideniază profunzimea pasiunii i ț ț ș  unicitatea iubirii& ”iubirea mea denti /#i visul meu din urmă” ătălin este vazut acum drept barbatul unic, innobilat de sentimetul iubirii, iar cei doi indrăgostii ț  ntruciparea cuplului adamic. e data aceasta, fata vede n uceafăr doar o stea a norocului, căreia i ncredinează dorinele sale. ea de-a treia invocaie a fetei este diferită de primele ț ț ț  două, deoarece fata nu se mai află singură, n casa, ci n codru, locul unde se mplinete idila terestră. ș !ltimele cuvinte ale uceafarului e$prima tristetea acestuia generată de incompatibilitatea celor doua conditi . 'ata de imparat numita metaforic “cip de lut” si-a pierdut atributele unicitatii, fiind o fiinta comuna, efemera, a carei e$istenta depinde de noroc& ” e-i pasă, ie, cip de lut,/dac-oi fie eu sau altul/trăind n cercul ț ț  vostru strmt/ 8orocul ve petrece.”%poziia dintre cele două lumi este accentuată prin con*uncia adversativă ț ț  ci & ” i eu n lumea mea mă simt/ 8emuritor i rece.” +pitetele “nemuritor si rece” ș  e$prima atributele eternitatii, ale obiectivitatii i contemplarii apolinice. ș $oncluzia   In concluzie , “uceafarul” este un poem romantic, apartenenta la aecst curent fiind evidentiata prin teme si motive, imbinarea speciilor, costructia bazata pe antiteza  planurilor universal-cosmic si uman-terestru.
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks
SAVE OUR EARTH

We need your sign to support Project to invent "SMART AND CONTROLLABLE REFLECTIVE BALLOONS" to cover the Sun and Save Our Earth.

More details...

Sign Now!

We are very appreciated for your Prompt Action!

x