Word Search

Moribundus sum: Heidegger si problema mortii

Description
Lucrarea de fata isi propune sa analizeze fenomenul mortii in cadrul analiticii heideggeriene a Dasein-ului din Fiinta si Timp. Centralitatea acestei teme, precum si caracterul ei dramatic, au facut ca Fiinta si Timp sa aiba un ecou amplu, inca din
Categories
Published
of 206
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Related Documents
Share
Transcript
   MORIBUDUS SUM HEIDEGGER ªI PROBLEMAMORÞII  CRISTIAN CIOCAN  MORIBUNDUS SUM  : HEIDEGGER ªI PROBLEMAMORÞII Ó  HUMANITAS BUCUREªTI  CopertaIOANADRAGOMIRESCUMARDARE MULÞUMIRI Aceastã carte s-a nãscut în urma unei teze de doctoratsusþinute la Universitatea din Bucureºti în luna mai 2006.Realizarea ei a fost fãcutã cu putinþã de mai multe conjunc-turi fericite, atât personale, cât ºi instituþionale. Întâi de toate, mulþumirile mele se îndreaptã cãtre dl GabrielLiiceanu, cel care m-a iniþiat ºi m-a cãlãuzit în labirinturileconceptuale ale studiilor heideggeriene. Sunt de asemenea îndatorat Guvernului Francez ºi fundaþiei Open SocietyInstitute care m-au sprijinit financiar prin acordarea de burse în perioada redactãrii tezei. În cele câteva sejururi parizienede care am beneficiat, am avut ºansa sã studiez sub condu-cerea dlui Jean-François Courtine, cãruia îi mulþumesc ºi cuaceastã ocazie pentru îndrumãrile sale experimentate. Pre-gãtirea pentru tipar a acestei lucrãri a beneficiat de clima-tul calm al Freiburgului, într-un sejur ce se datoreazãFundaþiilor Hertie ºi Alexander von Humboldt.În sfârºit, aceastã carte s-a hrãnit din spaþiul vital al unorprietenii preþioase: recunoºtinþa mea se îndreaptã cãtre PaulBalogh, Dorel Bucur, Gabriel Cercel, Radu Oancea, AdrianSandu, Bogdan Tãtaru-Cazaban ºi Andrei Timotin. Mulþu-mesc apoi ºi colegilor din board-ul editorial al revistei StudiaPhaenomenologica , cu care am purtat un fertil dialog în aceºtiani: Adina Bozga, Virgil Ciomoº, Ion Copoeru, MãdãlinaDiaconu, Bogdan Mincã, Delia Popa ºi Attila Szigeti. O cãl-duroasã mulþumire adresez ºi membrilor Societãþii Române d’Algérie“ care sunt incluse în ediþia srcinalã în francezã. © HUMANITAS,2007 EDITURAHUMANITAS Piaþa Presei Libere 1, 013701 Bucureºti, România tel. 021/317 18 19, fax 021/317 18 24 www.humanitas.ro Comenzi CARTE PRIN POªTÃ: tel. 021/311 23 30, fax 021/313 50 35, C.P.C.E. – CP14, Bucureºtie-mail: cpp@humanitas.rowww.librariilehumanitas.ro Descrierea CIPa Bibliotecii Naþionale a RomânieiCIOMOª, VIRGILConºtiinþã ºi schimbare în „Critica raþiunii pure“: o perspectivã arhitectonicã asupra kantianismului /Virgil Ciomoº. – Bucureºti: Humanitas, 2006Bibliogr.ISBN(10) 973-50-1249-9 ; ISBN (13) 978-973-50-1249-6165.6314(430) Kant, I.929 Kant, I.  INTRODUCERE Nu este uºor sã te plasezi în mod adecvat în faþa fenomenulmorþii, mai ales când o faci în cadrul unei lucrãri de facturãacademicã. Abordând un astfel de fenomen, suntem expuºimai multor riscuri ale inadecvãrii. Pe de o parte, o astfel detemã – fenomenul morþii – suscitã din start un anumitpatetism, cãci moartea ne priveºte pe fiecare dintre noi, atâtpe cel ce scrie cât ºi pe cel ce citeºte. Ea ne implicã în modintegral în acest exerciþiu al înþelegerii ei ºi nu ne permitesã pãstrãm o distanþã neutrã, specificã oricãrui demers teo-retic. Pe de altã parte, tratarea pur tehnicã a acestui subiectriscã sã trãdeze fenomenul pe care îl abordeazã, osificân-du-l ºi rigidizându-l, transformându-l într-un pur joc con-ceptual. Ascrie o carte despre problema filozoficã a morþiiimplicã aºadar aceastã perpetuã ºi complicatã pendulare, între viaþã ºi referinþe, între frisonul finitudinii ºi bibliografi-ile obligatorii, între înþelegerea „trãitã“ a morþii ºi ocurenþeleconceptuale din textele cercetate. Cu toate acestea, înþelegerea morþii pare vocaþia profundãa filozofiei. Cãci încã de la începuturile istoriei sale, filozofiaa întreþinut un raport distinct cu aceastã limitã definitoriea înþelegerii, tentând în varii feluri sã exprime ce anume estemoartea ºi cum ar trebui omul sã se raporteze la ea. Fãcânddin confruntarea cu propriul sfârºit una dintre pietreleunghiulare ale înþelegerii de sine, filozofia a ajuns sã sedefineascã prin însãºi aceastã raportare la moarte, numin-du-se pe sine „pregãtire pentru moarte“ ( mele,th qana,tou ) 1 .de Fenomenologie, în special lui Cãtãlin Cioabã, Dan Lazea,Victor Popescu ºi Ion Tãnãsescu, pentru disponibilitatea lordialogalã.Sunt recunoscãtor Marilenei Vlad, care a avut rãbdareasã corecteze aceste pagini. AUTORUL 6  MORIBUNDUS SUM : HEIDEGGER ªI PROBLEMAMORÞII 1 PLATON , Phaidon , 81 a 1.   început cã meritul lui Heidegger este acela de a fi reuºit sãreaducã în discuþie fenomenul morþii în cadrul filozofiei con-temporane ºi, mai ales, de a-l impune ca temã centralã pen-tru reflecþia actualã. Singularitatea lui Heidegger constã înfaptul cã extrage acest fenomen din arealul patetic al uneifilozofãri aflate în cãutarea „sensului vieþii“, fiind astfel con-fruntatã cu moartea, ºi îi conferã o deschidere ontologicãºi o pondere de sens fundamentalã. Dupã cum vom vedea,fenomenul morþii este plasat în epicentrul ontologiei fun-damentale, în nucleul celei mai ambiþioase construcþii feno-menologice elaborate vreodatã de Heidegger: constituþia defiinþã a Dasein -ului. Poate pentru prima datã în istoria filozofiei,fenomenul morþii a fost tratat cu maximã rigoare concep-tualã ºi a fost plasat în arhitectonica ontologicã a fiinþeiumane, în strânsã articulare cu momentele constitutive aleconstituþiei sale ontologice. Fenomenologia heideggerianã a morþii meritã însã abor-datã din mai multe perspective, în optici hermeneutice con- jugate, cu metodologii de lecturã distincte. În ceea ce priveºtecorpusul textual, punctul de referinþã al lucrãrii noastre varãmâne interpretarea ontologicã a morþii din Sein und Zeit ,cãreia îi vom dedica prima parte a acestei cãrþi. Pornind deaici, vom încerca, în a doua parte, sã plasãm aceastã inter-pretare într-o reþea de probleme ºi referinþe istorice în raportcu care tema heideggerianã a morþii sã poatã ieºi mai preg-nant în evidenþã. Lucrarea noastrã este aºadar structuratã în douã secþiuni,care corespund celor douã unghiuri de atac din care este abor-datã aici fenomenologia morþii. În consecinþã, fiecare dintreaceste douã pãrþi va pune la lucru metode distincte de cer-cetare. În prima parte, focalizându-ne exclusiv asupra proble-mei morþii din Sein und Zeit , vom aplica o lecturã imanentã,sistematicã, traversând pas cu pas palierele problematice încare fenomenul morþii intervine în analitica existenþialã, tema-tizând nivelurile existenþiale care configureazã acest fenomen. INTRODUCERE  9 Humanitas, 2003]. Aceastã ediþieeste citatã în continuare cu sigla SuZ . Cunoaºte-te pe tine însuþi înseamnã aºadar: cunoaºte-te cafiinþã finitã, ca fiinþã aflatã în orizontul propriului sfârºit.În consecinþã, înþelegerea acestei limite ajunge sã þinã ast-fel de esenþa filozofiei: fie cã a fost înþeleasã ca o punte cãtrealtceva sau ca punct terminus al unei existenþe în urma cãreianu urmeazã absolut nimic, moartea nu a dat pace filozofilor,care au cãutat constant ºi în diverse moduri sã descrie omanierã adecvatã de apropiere de acest de-ne-apropiat careeste moartea. Cãci, cu fiecare clipã a vieþii noastre, ne îndrep-tãm irepresibil spre propria moarte, într-o apropiere înfri-coºãtoare, moartea pãrând cã se apropie la rândul ei, la felde irecuzabil ºi nebulos, dintr-un viitor ameninþãtor spreprezentul nostru ameninþat. Iar dacã aceastã tensiune aapropierii de moarte ia cel mai adesea chipul fricii, o fricã„naturalã“ în faþa oribilului morþii, sarcina filozofului esteaceea de a tenta o înfrângere, prin înþelegere, a acestei fricinaturale sau, cel puþin, o neutralizare a ei. Neutralizarea prin înþelegere a înfricoºãtorului morþii esteastfel asumatã ca sarcinã a filozofiei. Fie cã e vorba de ver-siunea socratico-platonicã, de cea stoicã sau cea epicureicã,confruntarea filozofilor cu moartea se consumã sub formaacestei neutralizãri, a unei suspensii aplicate frisonului afec-tiv pe care îl trezeºte în noi gândul morþii. Nu este însã cazulsã arãtãm aici în ce sens este moartea a fost ºi a rãmas o pro- blemã fundamentalã a filozofiei, nici cum au înþeles filozofii,de-a lungul istoriei, moartea, ºi nici cum au determinat eimaniera optimã a raportãrii la acest „eveniment“ definito-riu al vieþii. Nu sunt puþine acele lucrãri care au asumat oatare sarcinã 2 . În ceea ce ne priveºte, am ales sã abordãm un momentdistinct al acestei istorii: este vorba de interpretarea pe carea oferit-o Martin Heidegger fenomenului morþii în lucrareasa principalã, Fiinþã ºi timp (1927) 3 . Trebuie spus dintru 8  MORIBUNDUS SUM : HEIDEGGER ªI PROBLEMAMORÞII 2 Cf., de exemplu, J. CHORON , La mort et la pensée occidentale , Payot,1969. 3 Martin HEIDEGGER , Sein und Zeit , Max Niemeyer, Tübingen, 16 1986 [trad. rom. de Gabriel Liiceanu ºi Cãtãlin Cioabã: Fiinþã ºi timp ,

engenharia.txt

Mar 9, 2018
Search
Tags
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks