Documents

Viata Parintelui Gheorghe Calciu Dupa Marturiile Sale Si Ale Altora

Description
O carte foarte interesanta, despre viata unui adevarat marturisitor al lui Hristos
Categories
Published
of 202
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Related Documents
Share
Transcript
  Mănăstirea Diaconeşti.Editura Bonifaciu pentru prezenta ediţie - 2014Difuzare:Editura Bonifaciutel.: 07.27!. #4Descrierea $%& a Bi'liotecii (aţionale a )o*+niei,iaţa părintelui eor/e $alciu după *ărturiile sale şi ale altora pref.: %. &. . Bartolo*eunania. ed. a 2-a. 'acău: Bonifaciu 2014 %B( 73-!0!-34# -0-1%. Bartolo*eu *itropolit al $luului l'ei $rişanei şi Mara*ureşului 5pref.6231.  $alciu-Du*itreasa. 2 $alciu-Du*itreasa.,% &8)%(9E;% <E=)<E $$%; după *ărturiile sale şi ale altoraEdiţie >n/riită la Mănăstirea Diaconeşti$u o predoslo?ie a >nalt &rea finţitului Mitropolit Bartolo*eu a lecu naniaEditura Bonifaciu Bucureşti 2014&redoslo?ie&ărintele eor/e $alciu e un e@e*plu atipic de rezistenţă antico*unistă. ;niico*entatori l-au enu*erat printre Adisidenţi cate/orie care desi/ur >şi are aura ei.ADisident >nsă este insul care are o altă opinie sau poziţie dec+t a /rupului din care face parte. =r &reotul $alciu nu a făcut parte niciodată din partidul co*unist ro*+n. Era profesor la e*inarul 9eolo/ic din Bucureşti c+nd s-a făcut cunoscut 5*ai precis a de?enit i*ediatcele'ru6 prin $u?intele către tineri >n care co*unis*ul era denunţat cu e?identă transparenţăceea ce desi/ur i-a atras diz/raţia şi represaliile celor ?izaţi.Căcea parte >nsă din /eneraţia destinată nu doar te*niţei dar şi sinistrei reeducări de la&iteşti puse la cale şi diriate de tot ceea ce co*unis*ul a?ea *ai a'ect. ;na era să petreciani /rei de >ncisoare laolaltă cu ca*arazii aceleiaşi suferinţe şi ciar luni de tăcutărecluziune >ntr-o celulă izolată şi alta să treci prin con?ulsiile fizice şi *orale pro?ocate de propriii tăi ca*arazi de?eniţi dia?oli şi p+nă la ur*ă isto?it să te po*eneşti ase*enea lor.unt trau*e sufleteşti pe care nu*ai un erou le poate depăşi dar care >i ră*+n pe ?iaţă >nc+rcă ase*enea unei i?ine cu /iarele >nfipte >n /ru*az. &ărintele $alciu ştia că o cădere poate fi depăşită nu*ai prin asu*area ei conştientă şi responsa'ilă şi aceasta l-a făcut p+năla ur*ă ?ictorios.e spune că Dante după ce de?enise autorul Di?inei $o*edii era şuşotit de trecătoriicare-l ?edeau pe stradă:iată-l pe o*ul care a fost >n iadDin cerul >n care se află acu* &ărintele $alciu >i poate spune Dreptului udecător:et >n inferno e/oBartolo*eu al $luuluiă*urire asupra ediţiei (u poate o cetate aflată pe ?+rf de *unte să se ascundă nici o făclie aprinsă să stea su'o'roc. 9ot astfel nu se cu?enea ca ?iaţa &ărintelui eor/e $alciu să fie tăinuită ci pusă >nsfeşnic ca să lu*ineze tuturor celor din nea*ul său.+ndul unei cărţi despre ?iaţa &ărintelui $alciu s-a i?it i*ediat după *utarea sa laDo*nul c+nd a* socotit că toate cele trăite de noi l+n/ă sfinţia sa >n răsti*pul ulti*elor săptă*+ni de ?iaţă petrecute la pitalul Militar din Bucureşti tre'uie cunoscute.Dar nu poţi >ncepe o carte cu sf+rşitul. Era ne?oie să /ăsi* un *aterial *ai ?ast care sădea cărţii un *esa şi o coerenţă. cest *aterial a?ea* să-l pri*i* pe ne/+ndite prinosteneala unor oa*eni şi cu r+nduiala lui Du*nezeu.Mai >nt+i Monaul Moise de la Mănăstirea =aşa ştiindu-ne apropiaţi de &ărintele $alciune-a adus >nre/istrarea unui inter?iu pe care sfinţia sa i-l luase cu un an >n ur*ă pe parcursul  a trei zile de >*preună călătorie prin ţară. $u *are 'ucurie a* constatat că inter?iul cu odurată de şase ore era de fapt o incursiune a*ănunţită >n ?iaţa &ărintelui din copilărie p+nă>n *o*entul e@pulzării din ţară >n au/ust 1 3. * trecut deci la transcrierea *aterialuluico*plet+ndu-l cu infor*aţii din alte inter?iuri şi articole.$ercet+nd fondul de *anuscrise al ri?elor $( a* /ăsit şi c+te?a fra/*ente de*anuscrise ale &ărintelui $alciu confiscate >n 1 7  >nainte de a doua arestare. Ele cuprindrelatări ale unor episoade din pri*a detenţie şi din ti*pul acti?ităţii de preot-profesor lae*inarul 9eolo/ic din Bucureşti. e redă* ca atare >n partea a doua a cărţii ca o co*pletarela infor*aţiile cuprinse >n inter?iu. 9ot aici a* inclus e@trasele din dosarul de ur*ărire al&ărintelui $alciu de la $( e@trase selectate şi adnotate de Monaul Moise. &reciză* căscopul nostru a fost să >ntre/i* prin aceste infor*aţii anu*ite aspecte din ?iaţa şi acti?itatea&ărintelui eor/e $alciu arăt+nd că dru*ul &ărintelui spre >*părăţie a ur*at calea pe careDo*nul >nsuşi a a?ut-o: &ărintele a fost7>nt+i >n iad cu sufletul dar l-a 'iruit >n <ristos şi s-a făcut părtaş la >n?iere.)ă*+nea să *ai acoperi* perioada e@ilului >n *erica. &entru aceasta ne-a* adresatfa*iliei &ărintelui precu* şi credincioşilor din paroia Af+nta $ruce din Fasin/ton D$unde sfinţia sa a sluit >n ulti*ii aproape douăzeci de ani. A>ntru aceasta ?or cunoaşte toţi căsunteţi ucenicii Mei dacă ?eţi a?ea dra/oste unul faţă de altul. Gi a* cunoscut că aceştiaerau cu ade?ărat ucenicii &ărintelui $alciu. >n c+te?a zile toată co*unitatea de la Af+nta$ruce s-a *o'ilizat. Ciecare a?ea ce?a de spus despre &ărintele. Două suflete /eneroase s-auostenit să adune şi să ne tri*ită toate aceste *ărturii. $u >ncu?iinţarea lor ne-a* luatli'ertatea de a selecta şi or/aniza *aterialul potri?it cu concepţia de ansa*'lu a cărţii.* adău/at la sf+rşit scrisorile dictate de &ărintele >nainte de *oarte către fa*ilieenoriaşi către >nalt &rea finţitul Bartolo*eu nania către &ărintele %ustin &+r?u şiMănăstirea Diaconeşti ulti*ele trei netipărite p+nă acu* precu* şi c+te?a >nse*nări făcutede cei apropiaţi la un an de la ador*ire.%ntenţia noastră este dacă ?a 'inecu?+nta Do*nul să tipări* şi al doilea ?olu* care ?acuprinde cu?inte de folos duo?nicesc ale &ărintelui $alciu. Materialul pentru acest ?olu* pri*it >n *are parte tot din *erica precu* şi de la %nstitutul )o*+n din Crei'ur/ este dea>n lucru.Du*nezeu să răsplătească dra/ostea şi osteneala tuturor celor care ne-au autat.;n cu?+nt aparte se cu?ine >nalt &rea finţitului Bartolo*eu nania care a pri*it să prefaţeze această carte. Dar ce cu?+nt *ai cu putere a* putea /ăsi dec+t cel pe care &ărintele$alciu >nsuşi i l-a adresat >nainte de *oarte: ADu*nezeu să ,ă dea tăria cu/etului şi ar*acu?+ntului să e?itaţi pe c+t este posi'il unui o* răutăţile care >ncep să atace tot *ai ?iolentade?ărurile credinţei noastre ortodo@e şi să ,ă lun/ească zilele spre sla?a a. *in.Mănăstirea Diaconeşti 22 septe*'rie 2007=do?ania &raznicului >nălţării fintei $ruciCrate $alciu&rea*ărit să fie <ristos prin *iile de sfinţi şi *artiri ai acestui ?eac >n r+ndul cărora ne-a* aflat şi pe unii dintre ei i-a* ?ăzut şi-i *ărturisi* lu*ii spre pocăinţă.&rea*ărit să fie <ristos pentru *ilioanele de ?icti*e creştine ucise de furia caiafică pecare-i purtă* >n sufletele noastre şi-i *ărturisi* lu*ii spre trezire.&rea*ărit să fie <ristos prin zecile de *ilioane de ?icti*e o*eneşti cel *ai cu*plit/enocid al istoriei pe care lu*ea nu-l ia >n considerare.Dar noi ?re* să sal?ă* lu*ea de un ase*enea destin deci o ce*ă* la realitate.$reştinătatea şi o*enirea >ntrea/ă tre'uie să se trezească c+t ti*p nu e prea t+rziu. =a*eniisă se tea*ă nu de aceia care ucid şi iau ?iaţa ci de aceia care ucid sufletele transfor*+nd  ?iaţa >n iad ?eşnic. 9re'uie făcuţi să >nţelea/ă realitatea crudă şi incredi'ilă a ?re*urilor noastre. <ristos şi ntirist dispută puterea acestei lu*i.De nu ?o* fi ?rednici de <ristosul ce ?ine de <ristosul ce este de <ristosul >nflăcărat >nluptă cu ntirist ?o* fi pierduţi şi o*enirea ?a cunoaşte un rău şi *ai /ra? de o >ntinderecatastrofală.$reştinătatea are deplina răspundere pentru *+ntuirea >ntre/ii lu*i şi tre'uie să şi-oasu*e...Do*nul %isus Maica &reacurată toţi sfinţii dintotdeauna să fie cu tine spre sluirea lui<ristos şi a oa*enilor%oan %anolide 3 au/ust 1 3&artea %A,iaţa este <ristos..HADupă acestea *-a* uitat şi iată *ulţi*e *ultă st+nd >naintea tronului >*'răcaţi >n?eş*inte al'e şi a?+nd >n *+nă ra*uri de finic. ceştia sunt cei ce ?in din str+*torarea cea*are şi şi-au spălat ?eş*intele lor şi le-au făcut al'e >n s+n/ele Mielului pentru aceea sunt>naintea tronului lui Du*nezeu şi-i sluesc ziua şi noaptea >n te*plul lui şi cel ce şade pe tron>i ?a adăposti >n cortul său.Ei nu ?or *ai flă*+nzi nici nu ?or *ai >nseta căci Mielul >i ?a paşte pe ei şi-i ?a duce laiz?oarele apelor ?ieţii şi Du*nezeu ?a şter/e orice lacri*ă din ocii lor.I 5pocalipsa 7 7 1761 #  J de ?or'ă cu părintele eor/e $alciuunt un copil de ţărani din Deltă&ărinte eor/e $alciu foarte *ulţi ro*+ni ?ă cunosc şi ?ă respectă pentru curaul*artiric cu care aţi >nfruntat ateis*ul >ntr-o ?re*e c+nd nici o ?oce nu >ndrăznea să se ridice>n nu*ele lui <ristos. &rea puţine se ştiu >nsă despre ?iaţa sfinţiei ?oastre despre felul >n careDu*nezeu ?-a purtat paşii pe dru*ul *ărturisirii din copilărie p+nă astăzi. Dacă ?reţi săluă* firul de la capăt...sunt un copil de ţărani din Deltă. * fost unsprezece la părinţi dintre care eu sunt cel *ai*ic. cu* *ai trăi* doar doi. ,iaţa acolo >n Deltă la Ma*udia era foarte fru*oasă. Eraun paradis ?ea* teren a/ricol a?ea* 'ălţi cu toată fru*useţea lor a?ea* 'ărci unelte de pescuit. Erau şi păsările din Deltă... E@ista o frăţietate e@traordinară cu ani*alele>nţele/ea* ?iaţa lor ca pe ce?a inte/rat >n ?iaţa noastră. Delta este foarte săl'atică şi...erada acu* *odernis*ul a *ai stricat Delta dar atunci era foarte săl'atică şi foarteautentică. Mi-aduc a*inte că peste Dunăre a?ea* o rudenie care locuia >n pustiu aşa cutoată fa*ilia. ?eau acolo ?aci oi toată /ospodăria. Gi c+nd ?oia* să *er/e* la ei ?enea* pe *alul Dunării şi stri/a*: Adadă 9udora... *oş 9erente. ,eneau ne luau cu 'arca şi neduceau acolo. Era o altă lu*e. Era fru*os săl'atic era ?iaţă foşnitoare: şerpi 'roaşte /+zetoate erau acolo din plin. %ntrai >ntr-un *ediu *ai puţin or/anizat din punct de ?edere/ospodăresc dar parcă *ai plăcut. Gi aşa a* crescut >n zona asta. &+nă c+nd *-a* dus laliceu n-a* ieşit niciodată din sat. atul era la nu*ai treizeci de Kilo*etri de oraşul 9ulcea dar n-a* ieşit niciodată nici n-a* si*ţit ne?oia să ies.cu* era ?iaţa satului >n acea ?re*eH?iaţa satului se desfăşura su' u*'ra 'isericii. &e atunci preotul care era nu*it >n co*unără*+nea acolo p+nă la sf+rşitul ?ieţii. şa că el a?ea >n sat patru-cinci /eneraţii pe care le 'otezase le cununase şi lu*ea se ruşina de el. Gi noi copiii ne sfia* de &ărintele. Dacă te>nt+lnea pe dru* şi făceai ?reo năzdră?ănie te >ntre'a al cui eşti şi te ştia. Gi >ţi era ruşine.ADa >ţi zicea atunci păi pe 'unică-tu l-a* cununat pe tată-tu l-a* 'otezat şi tu acu* nu te porţi 'ineH... Era un senti*ent e@traordinar al respectului faţă de 'iserică.  aţi crescut deci cu acest respect...>n ?iaţa *ea a fost un lucru *ai ad+nc >n sensul că 'unicul *eu era c+ntăreţ la 'iserică?erii *ei de ase*enea eu la fel c+nta* la strană iar preotul ne socotea ca pe niştesusţinători ai 'isericii. Gi asta ne crea un fel de o'li/aţie. Era pe ur*ă acea ruşine pe careciar cei răi o a?eau >n sat din pricină că *aoritatea erau foarte 'uni. 9oţi erau credincioşierau respectuoşi a?eau senti*entul cinstei >n ei. %ar c+nd călcai re/ula aceasta *orală asatului nu de?eneai ciar un paria dar oricu* toată lu*ea te certa te *ustra şi era o *areruşine. E@ista acest 'un-si*ţ al ruşinii care *enţinea ?iaţa curată >n sat.oraşul cu *odernis*ele lui nu strica r+nduiala din satHinfluenţele oraşului nu erau prea *ulte la noi pentru că a?ea* industrie casnică. 9ot ceeace a?ea* ne?oie >n /ospodărie co?oare şi celelalte le făcea* >n casă. Gi că*aşa şi aina şiopincile le făcea* noi. (u prea ieşea* la cu*părături >n oraş. %ar influenţele nu aun/eaudec+t aşa >nt+*plător prin cine?a. uzea* despre oraş ca de o po?este care se petrecea >naltă lu*e. Gi pe deasupra o a?ea* pe *a*a care a fost o fe*eie foarte credincioasă şisi*plă. Ea ne-a i*pus de *ici ru/ăciunea şi *ersul la 'iserică.a *a*a a* >n?ăţat *ai *ultă teolo/iedeci *a*a ?-a >n?ăţat credinţaHda *a*a a trăit o ?iaţă de ade?ărată sf+ntă laică. Eu zic aşa că dacă pun >n 'alanţă tot cea* >n?ăţat la 9eolo/ie şi ce a* >n?ăţat de la *a*a cred că *ai *ult a* >n?ăţat de la *a*a.5părintele r+de6: $er iertare profesorilor de teolo/ie $red că de la *a*a a* >n?ăţat *ai*ultă1#teolo/ie pentru că după ce ?enea* de la 'iserică ne punea *asa şi >n ti*p ce noi copiii*+nca* ea ne po?estea cu cu?intele ei ţărăneşti $azania şi >ncerca să ne facă să >nţele/e*ceea ce >nţelesese şi ea. &e atunci $azania se citea o'li/atoriu şi era foarte i*portantă pentruţărani. &reotul nici nu ?or'ea des doar aşa la săr'ători >nsă se citea *ereu $azania >n 'iserică şi era foarte folositor.*er/eaţi toată fa*ilia la 'isericăHda *er/ea* cu toţii şi >*i aduc a*inte că pe noi fiind *ici ne dureau picioarele laslu'ă şi tot >ncerca* să ieşi* din 'iserică iar *a*a ne *ai tră/eade *+necă ne *ai certaca pe copii >n sf+rşit... Dar odată ne-a spus că de ?re*e ce noi nu şti* >ncă să ne ru/ă*faptul că ne dor picioarele e ru/ăciunea noastră pentru Du*nezeu. >i dă* lui Du*nezeudurerea. Gi a* a?ut această credinţă si*plă care ne-a autat să pri*i* toată >n?ăţătura despreDu*nezeu >n cip firesc fără >ndoieli. Mi-aduc a*inte cu* copil fiind a* auzit citindu-sela slu'ă despre un pustnic care fiind ne?oit să treacă peste un r+u foarte *are s-a ru/at laDu*nezeu şi a trecut pe apă ca pe uscat. Gi ce *-a* /+ndit euH >n /rădina noastră tata lăsa*ereu un petic de pă*+nt nelucrat. colo creşteau >n ?oie urzici usturătoare pe care lecule/ea* pentru puii de raţă de /+scă şi de curcă fiindcă urzicile le >ntăreau oasele şi-i păzeau de tot felul de 'oli. Deci *-a* ru/at fier'inte lui Du*nezeu să *ă aute să trec prinurzici desculţ fără să *ă urzic.ca* c+ţi ani a?eaţiHa?ea* cred ?reo şase-şapte ani... rădina noastră era lipită de /ardul 'isericii şi icoanaf+ntului (icolae patronul ei pictată pe frontispiciu pri?ea drept la noi >n /rădină. deseoriaceastă icoană *ă oprea de la *ici răutăţi şi năzdră?ănii copilăreşti. M-a* ru/at deci şif+ntului (icolae să *ă aute. Gtia* de la *a*a că e făcător de *inuni iar eu ?oia* o*inune. * si*ţit un fel de furnicare prin ini*ă şi o credinţă copilărească >n autorulf+ntului. = >ncredere deplină *ă >nde*na să păşesc. ocul acela cu urzici era >n apropierea/ardului ?ecinului nostru. >n clipa >n care a* păşit >n urzici s-a >nt+*plat ce?a: o lu*ină puternică a cuprins >ntrea/a /rădină. &utea* ?edea fiecare detaliu al stratului de urzici celecare erau su' piciorul *eu ca şi cele de departe. Mu/urii copacilor iar'a zarza?aturile toate
Search
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks