Documents

137409393-Hemoragie-referat

Description
mjh
Categories
Published
of 5
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Related Documents
Share
Transcript
  Primul ajutor in caz de hemoragii Hemoragia reprezinta iesirea sangelui dintr-un vas sangvin si se produce prin distrugerea totala sau partiala a vaslui.Hemoragiile pot fi externe si interne.a.Dupa felul vasului lezat din care iese sangele, hemoragiile pot fi arteriale venoase sau capilare.Hemoragiile arteriale, sunt cele mai periculoase, deoarece sangele arterial se scurge sub forma de tasnituri puternice, ritmate, sincrone cu contractia inimii, ceea ce face ca in timp scurt sa se piarda o cantitate mare de sange, putant provoca moartea.Hemoragiile venoase, sunt mai putin grave deoarece sangele venos vine de la  periferice, cu o presiune mai mica. Daca vasul din care se face sangerarea nu este preamare, hemoragia se poate opri printr-un simplu pansament.Datorita faptului ca vena este insotita intotdeauna de o artera se poate intampla ca hemoragia sa fie in acelasi timp arteriala si venoasa.Hemoragia capilara se produce prin ranirea vaselor mici din piele, muschi etc. Sangele este mai putin abundent, aparand ca picaturile de roua asa cum se poate vedeain julituri si este usor de oprit.Gravitatea hemoragiei depinde atat de cantitatea de sange pierduta cat si de  particularitatile organismului care a suferit hemoragia. O cantitate de l de sange  pierdut de un adult nu-i produce acestuia o tulburare deosebita, dar unei persoane slab dezvoltate ii poate provoca tulburari grave, iar in cazul unui copil de !- ani ii poate  provoca moartea. b. În funcţie de locul hemoragiei:  hemoragie  internă  #c$nd s%ngele se vars$ &ntr-o cavitate peritoneu,  pericard, pleur$, articula'ii()  hemoragie externă #c$nd s%ngele se vars$ &n afara organismului()  hemoragie interstiţială  #hematomul()  hemoragie exteriorizată #c$nd s%ngerarea se produce &ntr-un organ cavitar*stomac sau intestin-+i se exteriorizeaz$ dup$ un timp prin hematemez$ +isau melen$, epistaxis, hemoptizie()c. În funcţie de cantitatea s â ngelui pierdut    HEMORAGIE MICĂ   aproximativ //-0// ml s%nge) - 1-/2 din volemie) /,0-2 din greutatea corporal$)   HEMORAGIE MEDIE   aproximativ 0//-0// ml s%nge) 3/2 din volemie)- ,0-3,02 din greutatea corporal$)   HEMORAGIE MARE   aproximativ  0//-3 /// ml s%nge - 4/2 din volemie) 5 3,02 din greutateacorporal$)   HEMORAGIE GRAVĂ   5 4/2 din volemie.d. În funcţie de viteza de sângerare  #este important c%nd o hemoragie, unic$ dar rapid$, poate fi letal$()e. În funcţie de momentul apariţiei:  hemoragii primitive #c%nd apar imediat dup$ r$nire()  hemoragii secundare #c%nd apar dup$ un anumit timp prin ulcerarea  peretelui vascular   cauzat$ de un proces infec'ios()f. În funcţie de cauza hemoragiei    hemoragii traumatice #accidente, chirurgicale(  hemoragii patologice #pe un vas alterat prin diferite boli diabet, infec'ii etc(. APRE!EREA A #!#$%!! &E '( )E P!ER&*#    'u+iectiv:  hemoragiile externe impresioneaz$ * se supraestimeaz$)  hemoragiile interne #de+i pot atinge 3-4 litri( - se subestimeaz$.  Aprecierea cantităţii de sânge pierdut    6n plăgile mici  #suprafa'$ mai mic$ de o palm$( - pierde sub 3/2 din volemie)  6n pl$gile de -4 palme ca suprafa'$ * pierde 3/-/2 din volum)  6n pl$gile mari #aproximativ 4-0 palme( - pierde /2)  6n pl$gile foarte mari #aproximativ 0 palme( - pierde 0/2.  Exemple:  hematom retroperitoneal  0// ml)  hematom de coaps$ ///-30//-3// ml)  hematom de gamb$ /// ml)  hematom de bazin 3///-4/// ml +i chiar mai mult)   peste 4//-0// ml s%nge pierdut intraoperator 7 +oc operator. , 'E! %E-E .!/!,PA#,-,)!E A-E 0E1,RA)!E!  0ipovolemia  'căderea transportului eritrocitar de oxigen   scăderea perfuziei tisulare cu declan2area mecanismelor compensatorii   neuro3endocrin4  hemodinamic 2i  celular5  1ecanismele fiziopatologice declan2ate de organism 6n hemoragie  8eac'ia circulatorie 3 respiratorie .  8eac'ia vegetativo3endocrină .  8eac'ia hematologică 2i imunitară .  8eac'ia umoral 3 meta+olică .  Privite dinamic 3 stadial   stadiul ! 3 de compensare7  stadiul !! 3 de decompensare7  stadiul !!! 3 de recuperare5Recunoasterea hemoragiilor 9n cazul unei sangerari externe sau in hemoragiile interne care se exteriorizeaza, cel mai important semn este observarea sangelui. :lte semne sunt ameteala, dureri de cap, vajaieli in urechi, neliniste, sete, pulsul slab, dar acceleratm,  putand ajunge la //-/ bataiminut.;ulsul crescut se explica prin faptul ca inima este obligata sa-si creasca frecventa batailor pentru a putea trimite mai repede sange incirculatie. <resterea frecventei respiratorii se produce pentru ca sangele sa se incarce mai bine cu oxigen. Daca tensiunea arteriala maxima scade sub cmHg, bolnavul este  invelit, incalzit la maini si la picioare, i se dau ceaiuri calde si dulci, el fiind in stare desoc hemoragic.=rebuie transportat de urgenta la cel mai apropiat spital.9n cazurile in care hemoragiile nu sunt prea abundente, organismul reuseste sa ia o serie de masuri eficiente in vederea mentinerii functiei circulatorii. ;rin vaso-constrictie se realizeaza o distribuire preferentiala a sangelui in diverse teritorii si orane din corp. :cesta este drept scop menajarea unor organe vitale cum este cazul creierului, inimii si rinichilor. :stfel, sangele din unele teritorii, mai putin esentiale cum este piele, este trimis in circulatia generala prin contractia sfincterelor vasculare de la nivelul arteriolelor precapilare. <oncomitent, se mobilizeaza sangele de rezerva stocat in splina, ficat si muschi, iar lichidele din spatiul intercelular trec in vase.9n hemoragiile mari, in care se pierde peste 4/2 din volumul total de sange,  puterea de adaptare a acestor mecanisme fiziologice este depasita. Scaderea excesiva a globulelor rosii face imposibil transportul de oxigen la tesuturi si favorizeaza intoxicarea acestora cu <O3. >a inceputul excesului de <O3 are o influenta excitanta asupra centrilor nervosi din creier dar mai tarziu le provoaca leziuni ireversibile. Scaderea brutala a volumului de sange circulant, poate sa antreneze moartea rapida  prin prabusirea circulatiei sau colaps, stagnarea circulatiei sangelui care vine spre inima, avand drept urmare stopul cardiac.  &!A) ,'#!*- 0E1,RA)!E!  ?ste uşor   6n hemoragiile externe 2i  dificil  6n hemoragiile interne4 lente 2i  tardiv  6n hemoragiile exteriorizate 2i secundare5    '!1P#,1A#,-,)!A   0E1,RA)!E! este polimorfă 2i depinde de:  mărimea hemoragiei4  locul4  vasul lezat 2i  viteza de sângerare5    'E1 E -! !E  #egumente palide4 reci4 umede7  Agitaţie 8hipoxie cere+rală97  'ete7  )reaţă7  omă7  #ahicardie 8precoce3efort micardic de compensare a hipovolemiei97'E1 E -! !E8continuare9  #ensiunea arterială 3 nu reflect$ volemia ci posibilit$'ile individuale de compensare a volemiei prin vasoconstric'ie +i cre+terea rezisten'ei  periferice)   poate fi crescut$, normal$ sau sc$zut$)  &n caz c$ este pr$bu+it$ 75 colaps#d$ leziuni pe S@<, miocard, rinichi()  ;ocul este decompensat c$nd tensiunea arterial$ scade iar pulsul cre+te. :mplitudinea frecven'ei pulsului valoreaz$ ca semn de apreciere a volemiei 7 paralelism.   &iureza orară  scade precoce sub 3/-4/ mlor$, valoare la care se faceeliminarea de+eurilor f$r$ efort de concentra'ie.  Diureza orar$ merge paralel cu suferin'a ischemic$ renal$ la cei f$r$ tare renale. A$surarea fluxului urinar d$ date mai bune dec%t tensiunea arterial$ sistolic$.  Presiunea venoasă centrală  scade dup$ o faz$ scurt$ de cre+tere #prin vasoconstric'ia vaselor de capacitate( +i este cea mai precoce manifestare ce apare în şocul emora!ie auzele si formele hemoragiilor <ea mai frecventa cauza a hemoragiei este ranirea, cu care ocazie se produce distrugerea unui organ #piele, muschi, oase, plamani, ficat, splina etc.(, si se rup vase de sange.Hemoragia din nas se numeste epistaxis;ersoana cu hemoragie nazala trebuie asezata pe un scaun sau fotoliu, cu capulusor inclinat pe spate, sprijinit de spatarul scaunului, departe de surse de caldura si ferit de caldura soarelui. Daca hemoragia este usoara ea se opreste fie spotan, fie prin unele masuri simple, cum ar fi de exemplu, apasarea cu degetul pe aripa nazala,dupa ce in prealabil s-a introdus in nara un mic tampon de vata imbibat usor intr-o solutie de apa oxiginata sau antepirina.Oprirea sangerarii se face dupa 0-/ minute. Daca aceste masuri au ramas fara efect, se impune controlul medical.Sangerarea gingiilor se numeste gingivoragie si reprezinta in general semnul unei tulburari de coagulare a sangelui. :cestea sunt hemoragii mici care se opresc singure in majoritatea cazurilor. 1asuri de prim ajutor Hemostaza reprezinta actul prin care se opreste sangerarea. <and hemoragia seopreste singura avem de-a face cu hemostaza spontana.Hemostaza spontana se produce in vasele mici si se datoreaza unui fenomen de vacoconstrictie si formarea cheagului prin care sangerarea este oprita.Bormarea cheagului este un proces biochimic complex la care participa o serie de substante existente in trombocite sau dizolvate in plasma * ele se numesc factori ai coagularii. :cestea sunt  fibrinogenul, trombina, calciu, vitamina <, vitamina C, etc. 9n locul unde vasul s-a rupt se formeaza cheagul oprind sangerarea. Bormarea cheagului este asociata si de fenomenul de vasoconstrictie, facand ca orificiul prin care se scurge sangele sa devina mai mic si astfel sangele sa curga mai incet. >ipsa unor factori ai coagularii determina prelungirea timpului de sangerare.Hemoragiile din vasele mari nu se opresc spontan ele necesitand interventia medicului care realizeaza oprirea hemoragiei * operatie numita hemostaza definitiva. ;ana la transportul persoanei la spital trebuie sa se cunoasca masurile de prim ajutor  pentru realizarea unei hemostaze provizorii. 9n esenta trebuie sa se incerce oprirea sangelui prin blocarea circulatiei prin compresie, care se realizeaza prin compresiune digitala si pansament compresiv si hemostaza prin garou.<ompresiunea executate pe vasul ranit trebuie sa se aplice deasupra ranii, adica intre rana si inima, atunci cand avem de a face cu o plaga arteriala, in timp ce hemoragiile venoase compresiunea trebuie sa se faca sub plaga, tinand cont de sensul circulatiei sangelui care prin artere este de la inima spre periferie iar prin vene este in sens invers, de la periferie spre inima.<ompresiunea directa pe vase se face cu degetul sau cu toata mana numai  pentru hemostaza de scurta durata si necesita unele cunostinte precise spre anatomiei
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks