Documents

5. tulburari de ritm (STUD_L).docx

Description
TULBURĂRI DE RITM Ritmul normal = ritmul sinusal(RS): - Ritmul cardiac e generat in nodul sino-atrial (nodul sinusal) - Unda P sinusală (pozitivă în majoritatea derivațiilor, mai ales în DII și negativă în aVR) - Toate undele P sunt urmate de complex ventricular - Relație constantă intre P și QRS - Intervalele (PP), (PR) și (RR) sunt constante - Durata (PR) normala (*excepție prezenta BAV gr.I sau sd. de preexcitație ventriculară tip WPW sau LGL). - Frecventa cardiacă = 60 – 10
Categories
Published
of 8
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Related Documents
Share
Transcript
  1 TULBURĂ RI DE RITM Ritmul normal = ritmul sinusal(RS): -   Ritmul cardiac e generat in nodul sino-atrial (nodul sinusal) -   Unda P sinusală (pozitivă î  n majoritatea derivațiilor , mai ales în DII și negativă î  n aVR) -   Toate undele P sunt urmate de complex ventricular -   R elație   constantă   intre P și QRS  -   Intervalele (PP), (PR) ș i (RR) sunt constante -   Durata (PR) normala (* excepție  prezenta BAV gr.I sau sd. de preexcitație   ventriculară  tip WPW sau LGL). -   Frecventa cardiacă  = 60  –  100/minut Varia ț  ii ale ritmului sinusal: Tahicardie sinusală (TS): -   Ritmul cardiac e generat in nodul sino-atrial (nodul sinusal) dar cu frecvență mai mare.  -   Unda P sinusală   (și are același aspect cu unda P pe care o are aceeași persoană când este  în RS) -   Toate undele P sunt urmate de complex ventricular -   R elație   constantă   intre P și QRS  -   Intervalele (PP), (PR) ș i (RR) sunt constante -   Durata (PR) normala (* excepție  prezenta BAV gr.I sau sd. de preexcitație  ventriculara tip WPW sau LGL) -   Durata (PR) este mai mica in cursul TS decât în cursul RS la aceeași   persoană (durata segmentului și intervalului PR variază cu frecvenț a) -   Frecvența cardiacă  > 100/minu t; se considera ca limita maximă  pe care o poate atinge: 220  –  vârsta Mecanismul = predominanță  vegetati vă   simpatică . Poate fi un r ăspuns  fiziologic la un necesar metabolic crescut al organismului, ex. exercițiu  fizic sau mecanism adaptativ într-o situație   patologică  cum ar fi hipovolemia. Bradicardia sinusala (BS) -   Ritmul cardiac e generat în nodul sino-atrial (nodul sinusal) -   Unda P sinusală   (și are același aspect cu unda P pe care o are aceeași persoană când este în RS)  -   Toate undele P sunt urmate de complex ventricular -   R elație   constantă    între P ș i QRS -   Intervalele (PP), (PR) ș i (RR) sunt constante -   D urata (PR) normală  (* excepție   prezenț a BAV gr.I sau sd. de preexcitație   ventriculară  tip WPW sau LGL) -   Durata (PR) este mai mare in cursul BS decât in cursul RS la aceeași   persoana ( durata segmentului ș i intervalului PR variază   cu frecvenț a) -   Frecvența cardiacî = 40  –  60/minut Mecanism = predominanță vagală  fizi ologică/patologică : in timpul somnului, la atleți   de performanță î  n perioada de repaos; după  manevre vagale (Valsalva, masajul sinusului carotidian etc.). Medicamente cum ar fi beta-blocantele sau Verapamilul (blocant de canale de calciu) pot determina BS. Aritmii sinusale = variatia intervalului (PP) cu > 10%.    Aritmia sinusala fazica (respiratorie): Variație   ciclică  a ratei de autodepolarizare a nodului sino- atrial (și deci a ritmului cardiac ) cu fazele respiratorii: -    în timpul inspirului există  o pred ominanță simpatică →creș te rata de autodepolarizare = crește frecvența cardiacă  (=> scad inte rvalele (PP) ș i (RR) ) -    în timpul expirului există  o predominanță parasimpatică →scade rata de a utodepolarizare = scade frecvența cardiacă  (=> cresc intervalele (PP) ș i (RR) ) Unda P are aspect sinusal. Acest tip de aritmie sinusală   este o variantă  normala de ri tm sinusal care apare la copii ș i tineri.  2 există ș i in cursul ritmului sinusal uzual o ușoara  va riație  a ratei de autodepolarizare a nodului sinusal cu  fazele respirației, dar această   variație este imperceptibilă .    Aritmie sinusală  non- fazică  ( sau non-respiratorie) = ritm generat sinusal, variație  a ratei de descărcare  a nodului sinusal independent de fazele respirației . Variantă non - fiziologică ; apare la persoane mai vârstnice, pe un fond de boala cardiaca is chemică / intoxicație  cu digitalice/ sau variații  de tonus vagal non-respiratorii.    Aritmia sinusală  ventriculo- fazică   Apare de obicei in context de BAV gr. III (complet) când atriile sunt depolarizate de pace- makerul sinusal ș i ventriculii de un pace-maker ventricular. Intervalul (PP) care conține  un complex ventricular este de obicei mai scurt decât intervalul (PP) care nu conține  o bătaie   ventriculară . BĂTĂ I ECTOPICE, RITMURI ECTOPICE  = generate in alta parte decât nodul sino-atrial. BĂTĂI Ș I RITMURI ECTOPICE PASIVE Apar pe un fond de  încetinire severă sau oprire a ritmului sinusal, temporară/definitivă. În această   situație , un centru inferior ierarhic situat in ț esutul excito-conductor preia funcția  de pace- maker al inimii. Dacă oprirea RS e temporară si de scurtă durată , centrul ectopic emite una sau câteva bătă i ectopice pasive. Daca oprirea RS e de durată sau permanentă  apare un ritm ectopic pasiv (se mai numește   ș i ritm ectopic de  înlocuire). Caracteristici generale: -   Bătă ile ectopice pasive apar tardiv   fata de bătă ile ritmului sinusal. -   Ritmurile ectopice pasive: au frecvența mai joasă  decât ritmul sinusal normal ș i sunt regulate  (conform proprietarilor fiziologice de autodepolarizare a centrilor respectivi). 1.   Ritm jonctional pasiv : Centrul ectopic care preia comanda e situat in  joncțiunea  AV (=  joncțiunea  nodo- hisiană ) Regulat, frecvenț a mai mica decât a RS normal (bradicardic). Depolarizarea atrială   debutează  dinspre inferior=> vectorul de depolarizare atrială  este orientat dinspre inferior spre superior => unda P negativa in derivațiile  inferioare (DII, DIII, aVF).  In funcție  de situarea centrului mai aproape de atrii/de ventriculi relația   undei P’ cu complexul de depol arizare ventriculara e diferită –   unda P poate precede/se poate suprapune pe/poate succeda complexul QRS: -   D acă  centrul  joncțional  e situat mai aproape de atrii decât de ventriculi (=centru  joncțional  superior) => depolarizarea atrială  precede depol arizarea ventriculară  => unda P precede complexul QRS și  intervalul (PR) < 0,12’’. Π n acest caz ritmul se mai numește  ritm  joncțional  pasiv superior. -   Dacă  centrul  joncț ional determină  depolar izarea concomitenta a atriilor ș i ventriculilor (=centru  joncțional  mediu) atunci unda P se suprapune peste complexul QRS. Ritmul = ritm  joncțional  pasiv mediu. -   Dacă  centrul  joncțional  e situat mai aproape de ventriculi (=centru jon cțional  inferior), atunci depolarizarea ventriculară o precede pe cea atrială: unda P  apare după  complexul de depolarizare ventriculară . Ritmul =  joncțional  pasiv inferior. Pentru același  ritm dat, relația   P cu QRS este constantă . Complexul ventricular este îngust dacă nu există   tulburări   de conducere intraventriculară . 2.   Ritm idioventricular Vezi BAV gr.III  3 BĂTĂ I ECTOPICE ACTIVE = EXTRASISTOLE (ES) Pot fi generate oriunde în miocard (specific sau de lucru). Centrul ectopic (focarul) care generează  o ES capătă  capacitatea de a se depolariza mai repede, cu o frecvență  mai mare decât NS. ES apare precoce  față  de bătaia   ritmului de baza ș i previne apariția   unei bătăi normale. Durata între ES ș i următoarea   bătaie   normală  (a rit mului de bază) este mai lungă  decât durata între ES ș i precedenta bătaie   normală ș i se numește  pauza post- extrasistolică . Pot fi generate în atrii (ESA), în  joncțiune(ESJ) sau în musculatura ventriculară (ESV). Pot fi izolate sau asociate - sistematizate/ cuplate. Forme de sistematizare: bigeminism, trigeminism. Fenomen de cuplaj = minim 2 ES succesive. 2 ES succesive = dublet; 3  –   5 ES succesive = salvă . ≥  6 ES succesive = tahiaritmie. Dacă există  mai multe ES pe același  traseu: -   Dacă  toate ES sunt de acel ași  aspect = sunt monomorfe . În acest caz sunt probabil generate în același   centru; dacă sunt generate î  n același  centru = monofocale  -   Dacă  sunt ES de aspecte diferite = sunt polimorfe . În acest caz e probabil să  existe mai multe centre ectopice= polifocale . Factori de risc pentru apariția  unei tahiaritmii: ES numeroase, sistematizate, cuplate, existenț  a mai multor focare. Pauze post-extrasistolice (post-ES)    pauza noncompensatorie ( decalantă ) : PP’+P’P<2PP  Apare când extrasistola depolarizează  nodul sinusal →  extrasistola decalează  activitatea nodului sinusal/”resetează   NS”   pauza decalantă  este întâlnita la major itatea extrasistolelor atriale și la unele joncț ionale    pauza compensatorie: RR’+R’R=2RR  -   extrasistola nu depolarizează  nodul sinusal ca re îș i păstrează   ritmul ș i generează   o undă P care nu se propagă ventricular datorită fazei refractare î  n care se găsește  miocardul depolarizat precoce de extrasistolă ; această unda P este acoperită de extrasistolă  -   pauza compensatorie este întâlnita la majoritatea extrasistolelor ventriculare (care nu depolarizează   retrograd atriile) ș i la unele  joncționale . extrasistola intercalat ă: RR’+R’R=RR  -   situată exact între 2 bătăi normale –   ș i nu este urmata de nici o pauza -   nu perturbă ritmul de baza, nu suprimă / decalează  complexele ri tmului de bază  -    întâlnita la unele extrasistole (de obicei ventriculare) care survin pe un ritm lent (bradicardic). ES supraventriculare= ESA si ESJ 1.   Atriile sunt depolarizate de ES. 2.   Complexul QRS al ES este de obicei similar cu cel al ’sistolei’ (cu cel al bataii normale, a ritmului de baza). Exceptie: ES supraventriculare cu conducere aberanta : acest fenomen apare când ES e foarte precoce ș i o parte din teritoriile ventriculare sunt în perioadă refractară ; stimulul extrasistolic va fi condus diferit la nivel ventricular, ceea ce va determina un aspect diferit al complexului ventricular al respectivei extrasistole.    ESA(extrasistola atrială ) -   Generată  de un centru ectopic atrial -   Apare precoce  față de ritmul de bază  (ritm sinusal la normal) -   Unda P’ diferită morfologic față  de unda P sinusal ă (unda P’ va fi cu atât mai diferită față de unda P sinusală cu câ t centrul ectopic atri al va fi mai departe situat față  de nodul sinusal)  4 -   Inter val (P’R) poate fi diferit față  de (PR) dacă  centrul ectop ic e situat la distanță diferită  de NAV. -   Complexul QRS al ESA identic cu cel al ritmului de baza ( excepție  ESA cu conducere aberant  ă ). -   Uneori stimulul ESA nu este transmis la ventriculi = ESA blocate ( dacă  ESA apare f. precoce poate găsi   NAV în stare refractară ). Π n acest caz apare P’ precoce neurmat de QRS.  -   Ur mată de pauza postextrasistolică  noncompensatorie de obicei.    ESJ(Extrasistola  joncțională ) -   Generată  de un centru ectopic  joncțional  care poate fi  joncțional  superior, mediu sau inferior -   Apare precoce față  de ritmul de bază  (ritm sinusal la normal) -   Depolarizarea atrială (unda P’) se face retrograd ș i poate precede/se poate suprapune cu/poate succede depolarizarea ventriculară   (în  funcție  de sediul centrului ectopic)  -   Atunci când este vizibilă (precede/succede complexul QRS ) unda P’ este întotdeauna negativă î  n DII ( derivațiile  inferioare) -   Intervalul P’R <0,12 s (  când unda P’ precede QRS)   -   Complex QRS identic cu cel al ritmului de baza ( excepție ESJ cu conducere aberantă ). -   Pauza postextrasistolică  non-compensatorie (de cele mai multe ori); uneori compensatorie. ESV (Extrasistola ventriculara) -   Generată  de un focar ventricular. -   Apare precoce  față de ritmul de bază  (ritm sinusal la normal, dar poate apărea și pe alte ritmuri SV ex.: FA) -   Complexul QRS neprecedat de unda P -   Complexul QRS ‚larg’(>0,12’’), cu aspect BRD/BRS-like dar mult mai malformat (dacă  focarul ectopic e situat undeva în VS atunci stimulul ajunge mai tardiv în VD ș i aspectul complexului QRS al ESV tinde să  semene cu cel al unui BRD complet; dacă  centrul ectopic e situat in miocardul VD atunci ESV seamănă  oarecum cu BRS major). -   ST si T care urmează   complexului extrasistolic sunt și ele modificate secundar (în ‚opoziție de fază’).   -   De obicei ESV nu depolarizează  retrograd atriile. -   Pauza postextrasistolică de tip compensator      Criterii de gravitate ESV (pot induce TV/FV)    frecvente (>30ESV/ora)    multifocale (polimorfe)    sistematizate (bigeminism/trigeminism)    dublete, triplete, salve    fenomen R/T (= ESV e foarte precoce ș i debutează   pe panta ascendentă  a undei T precedente) Tahiaritmii (ritmuri ectopice active) Mecanisme de apariție  a tahiaritmiilor: 1.   Automatism crescut/anormal:    Automatism crescut  = creștere a ratei de depolarizare în centre dotate fiziologic cu proprietatea de autodepolarizare.    Automatism anormal  = apariția   capacitații  de automatism la cel ule care nu au la normal această  proprietate. Acest fenomen poate apare în condiții  care afectează  fluxul ionic tran smembranar ș i potențialul  de repaos al membranelor (ex. ischemia). 2.   Activitate declanșată (trigger activity) sau postdepolarizare. E denumita așa  p entru că  apare după  o depolarizare precedenta a membranei celulare ( după  un alt potențial  de acțiune ),+ are amplitudine crescută peste nivelul de prag de clanșând  astfel potențiale  cu caracter patologic:    Postdepolarizari precoce  = apar. Apar în condiții  de interval QT lung (congenital sau dobândit).
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks