Documents

Subiecte pentru preparate antiparazitare.docx

Description
Subiecte Pentru examen la disciplina “Preparate antiparazitare” Anul II, Specialitatea TF, TPCM 1. Formulați obiectivele și structura cursului ” Preparate antiparazitare”. Obiectivele cursului ” Preparate antiparazitare” sunt: 1. Evidențierea aspectelor fundamentale ale parazitismului (terminologia parazitologică, raportul gazdă-parazit) 2.
Categories
Published
of 58
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Related Documents
Share
Transcript
  SubiectePentru examen la disciplina“Preparate antiparazitare”Anul II, Specialitatea TF, TPCM1. Formulai obiecti!ele i structura cursului ” Preparate antiparazitare”. Obiectivele cursului ” Preparate antiparazitare” sunt:1.Evidențierea aspectelor fundamentale ale parazitismului (terminologia parazitologică, raportul gazdăparazit! .#ominalizarea arsenalului remediilor cu e$cacitate antiparazitară (preparate antiparazitare de srcine vegetală, de srcine anorganică, produse de sinteză, preparate antiparazitare comple%e, substanțe biologic active (lactone macrociclice, antibiotice, enzime! cu evidențierea avanta&elor 'i dezavanta&elor acestora.Evidențierea fenomenelor secundare 'i contraindicațiilor )n utilizarea preparatelor antiparazitare*.Elucidarea fenomenului instalării rezistenței zooparaziților la acțiunea substanțelor antiparazitare 'i evidența problemelor actuale la tratamentele parazitare+.amiliarizarea cu metodele 'i mi&loacele prin care se realizează tratamente parazitare.-onform planului de studiu disciplina P are codul său /0”, categoria  opțional, are + credite. Ea se studiază )n anul semestrul , numărul total de ore este 1+2, dintre care 3+ ore de contact, inclusiv 2 prelegeri 'i *+ lucrări de laborator.4in cele mai vec5i timpuri, omul 'i animalele au avut de suferit de pe urma paraziților 'i din această cauză mereu au e%istat )ntrebări pentru diagnosticul, prevenirea 'i combaterea parazitozelor.6n cadrul măsurilor de prevenire 'i combatere, un rol deosebit lau avut 'i continuă săl aibă tratamentele antiparazitare. 6n legătură cu aceasta, este greu de precizat c)nd, cu ce 'i contra căror entități morbide se făceau tratamente antiparazitare, se 'tie )nsă că )ncă cu + mii de ani )n urmă c5inezii cuno'teau 'i foloseau sulful )n tratamentul scabiei (r)iei!7 cu * mii de ani )n urmă se folosea o seamă de droguri vegetale 'i minerale, inclusiv 'i )n tratamentul unor parazitoze. 6n Papirusul Eves )n sec. 13 ).e.n. au fost descrise 83+ prescripții privind bolile 'i remediile prin tratamente, inclusiv coa&a de la copacul de rodii, contra 5elminților intestinali. 9)nd pe r)nd, sau stabilit )n mod e%perimental 'i sau introdus )n practică metode noi metode 'i mi&loace de tratament, inclusiv antiparazitare. -ele mai mari realizări sau efectuat )n ultimele decenii concomitent cu studiul multilateral al principalelor parazitoze. 0a asigurat obținerea de substanță antiparazitară din alcaloizii plantelor 'i de sinteză a numeroaselor substanțe cu acțiune antiparazitară. #. $e%nii noiunea de ”parazit”, ”tratament antiparazitar”, ”de&ilmintizare”, ”c&imiopro%laxie” #oțiunea de  parazit   provine de la grecescul para ; alături 'i sitos ; 5rană. 4enumirea  parazitoză  era folosită de greci 'i pentru a de$ni fenomenul e%istenței unor oameni pe seama altora. -ea mai vec5e )ncercare d a de$ni noțiunea de  parazit   )i aparține lui <eucard (183=!: paraziții sunt viețuitoare care )'i găsesc 5rana 'i adăpostul pe alt organism viu, fără săl omoare, cum fac prădătorii. ceastă de$nițieare drept criterii de bază: adăpostul 'i 5rana paraziților pe seama organismului gazdă. 6n 188 >ro?n de$ne'te parazitismul de pe poziția concepției ecologice, subliniind faptul că gazda constituie pentru parazit mai mult dec)t o simplă gazdă 'i sursă de 5rană, dar 'i un adevărat 5abitat, condiția esențială ; modul lor de viață. @ulți parazitologi au susținut această concepție ecologică 'i au )ncercat cu o seamă de completări 'i reformulări să de$nească noțiunea de parazit 'i parazitism.6n interesul restr)ns 'i incomplet, tratamentul antiparazitar e de$nit ca proces al debarasării totale sau parțiale a organismului gazdă de )ncărcătură parazitară.  6n )nțelesul util 'i de perspectivă, tratamentul antiparazitar )nsumează total metodelor 'i mi&loacelor prin care se realizează at)t debarasarea organismului de  )ncărcătura parazitară 'i )nlăturarea acțiunii patogene a acesteia c)t 'i prevenirea reinfestării organismului gazdă.6n sensul larg al sferei noțiunii de tratament antiparazitar, se include 'i totalitatea metodelor 'i mi&loacelor de distrugere a elementelor parazitare )n mediul e%terior, inclusiv )n spațiile de 5abitare pe suprafețele pă'unabile, )n organismele gazdelor de$nitivă, intermediară, complementară 'i rezervoare (altele dec)t omul 'i animalele,cu valoare economică! tot )n sfera acestei noțiuni regăsim metodele 'i mi&loacele speci$ce 'i nespeci$ce de cre'tere a rezistenței organismului la acțiunea patogenă a zooparaziților. Dehelmintizarea –  termen introdus )n literatura 'tiinți$că )n 1= + de către savantulrus 0creabin -onstantin van. E de$nită ca totalitatea metodelor 'i mi&loacelor de eliberare a organismului de )ncărcătură 5elmintică 'i distrugerea 5elminților )n toate stadiile evolutive )n organism 'i mediul e%terior )n a'a fel, )nc)t să se asigure prevenirea reinfestării. Chimioproflaxia  ; este de$nită ca metodă a indestării organismului gazdă cu diferite elemente parazitare ca urmare a folosirii unor microdoze de preparate antiparazitare pe perioade mai mult sau mai puțin )ndelungate, )n funcție de mi&loacele folosite. -5imiopro$la%ia poate $ clasi$cată )n mod convențional: simplă7asociată7comple%ă7de necesitate7tratament c5imic. '. $e%nii noiunea de ”zooparazit”, ”%toparazit”, ”bioparazit”, ”(eoparazit” )exemple*. Aooparazit  este considerat Parazitul care trăie'te pe sau )n animale, adică de srcine animală. 4in această clasă fac parte Protozoo, Belmintes, nsecta 'i ra5mida.itoparazit ; este considerat parazitul unei plante, adică de srcine vegetală. 4in această clasă fac parte >acteria, Cirus, ungus.>ioparazit ;   Parazitul in dezvoltarea caruia participa gazde intermediareDeoparazit  Parazitul in dezvoltarea caruia nu participa gazde intermediare +. Clasi%cai paraziii dup ori(ine, sediu, durata parazitrii, stadiul e!oluti! )exemple*. Paraziții după srcine se clasi$că )n grupe:  Zoo  ; srcine animală.Protozoo7Belmintes7nsecta7ra5mida. Fito  ; srcine vegetală.>acteria7Cirus7ungus. Mico - ciuperci4upă localizare pe)n organism paraziții se )mpart )n: Ectoparaziți (trăiesc pe corpul gazdei : capu'epăduc5ipurici Endoparaziți (trăiesc !n corpul gazdei cavitari7 tisulari7intracelulari.4upă perioadă: -temporari : mu'te, ț)nțari. -permanenți : păduc5i, acarieni.  -. Formulai denumirea tiini%c a paraziilor i parazitozelor )exemple din Protozoa Metazoa*. E%emple din P9OFOAO ã Entamoeba 5istolGticaEntamoebase inlatura a se adauga osis sau iosis in limba latina4enumirea parazitozei se formeaza de la gen H terminatia ”oza” in romana, dar Entamoeba face e%ceptie si parazitoza se numeste amebioza. ã Diardia intestinalis Parazitozagiardioza ã  Fric5omonas vaginalisParazitozatric5omonoza ã  Fo%oplasma gondiito%oplasmozaE%emple din @etazoa ã asciola 5epaticaascida 5epaticaParazitoza ;ascioloza ã Opistorc5is felineusParazitozaopistorc5ioza ã 4icrocelium lanceatumParazitozadicrocelioza ã  Faenia solium FaeniaH osis ,iosislatinaParazitoza tenioza ã BGmenolepis nanaParazitoza5imenolepioza /. $e%nii noiunea de ”zoonoz parazitar”, ”antroponoz”, ”zooantroponoz”, ”antropozoonoz” )exemple*. Aoonoza parazitara de$neste bolile comune omului si animalelor. (Faenia solium!ntroponozagrupuri de paraziti care paraziteaza in anumite conditii numai in organismul uman(Fric5omonas vaginalis,BGmenolepis nana!Aooantroponozainfectiile commune animalelor si oamenilor. (Ec5inococcus granulosus larve ,-Gsticercus celullosae!ntropozoonoza  arata directia de trecere a parazitilor si la fel sunt bolile comune omului si animalelor. (asciola 5epatica, Plasmodium Fania solium!. 0. $e%nii noiunea de ”(azd parazitar” )de%niti!, intermediar* la Protozoa i Metazoa dupcriteriul e!oluti! )exemple*. Dazda parazitara-onceptul de gazda cu semni$catie parazitologica deosebita de cea uzuala de$neste organism care sunt biotopuri si sursa de 5rana pentru dezvoltarea stadiala sau integral a altor organisme de specii diferite si care convetuiesc in interactiune.Dazda de$nitiva(D4!este organismul (om sau animalul! la care se dezvolta formele adulte ale metazoarelor sau se produce imultirea se%uata a protozoarelor (sporozoa! in organismul tintarului.Dazda intermediara(D!de$neste specia la care traiesc formele larvare ale metazoarelor, iar protozoarele parazite se imultesc ase%uat.E%emplu plasmodium in celulele 5epatice omul e gazda intermediara . $e%nii noiunea de ”(azd complementar”, ”(azd rezer!or” i ”(azd !ector” )exemple*. Dazda complementara(D@! este organismul in care paraziteaza formele larvare ale parazitilor tri%eni. Parazitii mono%eniparaziteaza forma adulta di%eni. re nevoie de un compliment pentru a se dezvolta in calea infestanta pentru gazda  complementara (4icrocelium <anceatum, Opistorc5is felineus! sau conservarii formelor.Dazda rezervor  Este o categorie de organism care intervin incidental in dezvoltarea parazitilor. Dasind conditii favorabile, parazitii supravetuiesc putinduse acumula prin contaminarea cu forme evolutive ce ramin viabil si cu potential infestant mult timp.(rima!Dazda vector sunt organismele care $ind obligatorii in dezvoltarea unor paraziti pot constitui mediul favorabil, patrunderii , dezvoltarii formelor evolutive. 4eosebim gazda vector mecanic: in aceasta gazda parazitii nu se dezvolta, dar mec5anic e transportat dintro regiune in alta. E%emplu(Entamoeba 5istolGtica!. n gazda vector biologic parazitii evolueaza, se dezvolta in functie de forma evolutiva ( larva sau adult! imultire se%uata, ase%uata este gazda de$nitiva sau intermediara. E%emplu(Plasmodium spp.!. 2. $escriei modelele e!oluti!e ale protozoarelor pato(ene, speci%c3nd 4orma in4estant i calea de contaminare )exemple*. -iclul evolutiv al parazitilor se peterece conform unor modele comune anumitor categorii de paraziti.1.@odelul evolutiv mono%en se imparte in categorii:a! @odelul evolutiv mono%en cu prezenta formelor e%ogeneb!@odelul evolutiv mono%en cu absenta formelor e%ogenese caracterizeaza prin prezenta unui singur tip de gazda pentru dezvoltarea completaa parazitului.E%emple:Entamoeba 5istolGtica se dezvolta dupa modelul mono%en cu prezenta formelor e%ogene.0tadiul infestant este c5istul tetranucleat, cale de contaminare: fecal ;orala. Fric5omonas vaginalisse dezvolta dupa modelul mono%en cu absenta formelor e%ogene. 0tadiul infestant este trofozoit ,calea de contaminare: contact direct.Diardia intestinalis se dezvolta dupa modelul mono%en cu prezenta formelor e%ogene.0tadiul infestant este c5istul ,cale de contaminare:fecal ;orala(alimentara!.  Fo%oplasma gondii  se dezvolta dupa modelul mono%en cu prezenta formelor e%ogene.0tadiul infestant este ooc5istil ,cale de contaminare alimentara, transuterina, transplantare. .@odelul evolutiv di%en ; este caracterizat de prezenta obligatorie a categorii de gazde (D4HD!a! @odelul evolutiv di%en cu prezenta formelor e%ogeneb!@.e.d fara cu absenta formelor e%ogeneE%emple: Denul Plasmodium dezvoltarea speciilor din genul Plasmodium se petrece dupa modelul di%en cu absenta formelor e%ogene.0tadiul infestant sporozoit in gazda D si gametocit in gazda D4,calea de contaminare per cutan pasiv in D si alimentara in D4..@odelul evolutiv tri%en se intilneste la parazitii in dezvoltarea carora intervin tipuri de gazde(D4 D D-!D4 ; omulD ; melci acvaticiD- ; pesti@odelul tri%en la protozoare lipseste. 15. $escriei modelele e!oluti!e ale trematodelor, speci%c3nd 4orma in4estant i calea de contaminare )exemple*. 1. @odelul evolutiv mono%en la trematode lipseste .@odelul evolutiv di%ena! @odelul evolutiv mono%en cu prezenta formelor e%ogeneb!@.e.m fara cu absenta formelor e%ogene0e caracterizeaza prin prezenta obligatorie a doua categorii de gazda (D4HD!E%emple: asciola 5epatica se dezvolta dupa modelul di%en cu prezenta formelor e%ogene. 0tadiul infestant metacercar, calea de contaminare alimentara si percutan active.
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks