Documents

Viaţa Romînească Revistă literară şi ştiinţifică, 23, volumul 087, nr. 09-10, septembrie-octombrie 1931.pdf

Description
SEPTEMBRE, OCTOMBRE No. 9 si 10 1931. ANUL XXIII. viata Romineascd REVISTA LITERARA I TIINTIFICA o SUM AR: Dragos Protopopescu Constantin &Beano G. Cklinescu P. Comarnescu I. Agirbiceanu lion I. Pillat Dr. Ernest Ene . . . . . . . . . - , Fenomenul englez in politicl 0 zi de pominä din viafa lui Suflefel. . Gheorghe Eminovici, lathl lui Eminescu. Esseu despre Snobism. Obsesie .. Prolog (Versuri). Despägubirile i reparafiunile cuvenite Rominiei duph marele räzboi din 1914-1918.
Categories
Published
of 224
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Share
Transcript
  1931. ANUL XXIII. SEPTEMBRE, OCTOMBRE No. 9 si 10 viata Romineascd REVISTA LITERARA I TIINTIFICA SUM AR: Dragos Protopopescu Fenomenul englez in politicl . Constantin &Beano 0 zi de pominä din viafa lui Suflefel. G. Cklinescu Gheorghe Eminovici, lathl lui Eminescu. P. Comarnescu Esseu despre Snobism. I. Agirbiceanu Obsesie lion I. Pillat Prolog (Versuri). Dr. Ernest Ene Despägubirile i reparafiunile cuvenite Rominiei duph marele räzboi din 1914-1918. Pavel Pavel Proteclia minoritátilor in Europa nouä. Ion Minulescu Duph apte ani (Versuri). Laurentiu I. Preutescu Insemnäri pe marginea chrfilor (Upton Sinclair: «Pe- troleum»). S. BayerNafionalismul de Stat. Damian Stänoiu .. Pocáin fa starefului. Tran . . Fapt divers (Versuri). Paul Zarifopol Cronica literarä (Categoria ,epatantului» i literatura in- formativ5). Cronica teatralä (Bucuregi).Cronica economicä (Criza finanfelor private).Cronica pedagogic:a' (Contribufiuni la problema educa- fiei nouä). P. Nicanor & Co. . . Miscellanea (Despre prea cuviosul mucenic, intocmai cu apostolii, Nichifor. - lar romineasea de dupä räz- boiu. - Crizh, spiritism ,i alte combinalli. - Infelege- rea franco-germana. - Edison.- George Eriescu. - Elo, giul lui Chevalier). : Saltier, Regelui Midas, Mihai D. Ralea. - loan Petrovici: Peste hotare. - ionnisme et de l'échange Paul international. AL A. Philippide -r- Heinrich Mann: aradies Amerika. Zarifopol. - Negri: Vespertina. Alexandra Stolypine: L'Homme du 'odeanu. - Ada --G. A. Borgese: Tempesta nel M. Sevastos Al. Hallunga ... Magda Sp. Popescu Recess Ion Minulescu Mihail Manoilesco Théor Geist und Tat -Ego %fernier Tsar-Stolypin nulla. L. Sebastian. Revista R - Gorki si Rom Curtius i franceza Franta Limba nouvelle). - Pat Revue Mondiale). 411:* elor, olland s N tremu léry ,Jsucre Stec Redactia si ordia neue ittér (Revue ( es4 ara (Commerce), - Viitorul dictaturii fasciste (Die Gesellschaft). ssland). - Miscarea stiintificd (Mercure de France). - E. R. ). Onorabilul Arthur Hende rson (Revue hebdomadaire). - a Deux Mondes). - Nelinistea färanilor americani (L'Europe ouvelles Litteraires). - ,,Rationalita rea economiei mondiale (La si istorie (Revue bleue). stratia : Str. Const. Mille 7-9-11, Bucuresti 1931 Viata Romineascd apare un an lunar 650 cu 120 pagini. Abonamentul hi tarS un an 500 Lei; juniatate an 250 lei - Pentru strainhtate lei; jumatate an 375 lei. Reproducerea opritd. - . . i , - o , ,,... a., I Alin -1-- lb . .. . . ... .. - . .. . '' - . . .., ' www d corom nic ro  VIATA ROMÎNEASCA REVISTA LUNARA Bucure§ti, Str. Const. Mille (Särindar) No. 7-9-11 Auld XXIII Pretul Abonamentelor IN TARA : Pe un an Lei 500- Pe jumAtate an 250 Pentru Bänci i Societati, anual 600 IN STRAINATATE : Pe un an Lei 650 Pe jumAtate an 375 Abonamente se pot face dela orice numär, trimitind suma min mandat postal sau plätind costul direct la birourile ad- ministrajlei din l3ucureli, str. Const. Mille No. 7-9-11. Colectii complecte pe ami 1920, 1921, 1922, 1923 si 1924, se gäsesc in depozit la Administratia Revistei cu preful de 200 lei colectiaiar 1925, 1926, 1927 si 1928 cu lei 300 colectia. Administrafia. . www d corom nic ro  Fenomenul englez in politiO I CuVintul lui Napoleon: Francejii fac revolutii fiiril re- forme, iar Englejii fac reforme fdrä revolutii, nu e niciodatdinutil repetat &Ind e vorba, mai ales, de politica englezá. In cazul de fatá el inchide, Inteo singurá imbräti§are, doi termeni perfect opu§i, a§a precum rezolvá acea plasticii particulará a Albionului, de a se juca cu extremele, de a le impdca Inteo convietuire pe care lipsa de logica nu o face mai putin organick a carei sinceritate nu reese decit *i mai sigur din lipsa postulatului teoretic. Democratism revolutionar §i traditionalism tenace in- seamná, inteadevár, intreaga curb51 a politicii engleze - cu deosebire cea moderna - care nu-i cleat o succesiune stärui- toare de reforme a cdror noutate e pregátità cu opinie pu- blick iar violenta e inlocuitá cu un profund sentiment de umanitate socialá.Nu e vorba, in aceastá virtuozitate a extremelor, de §ire- tenie de shop-keeper sau de finete diplomatich. Oridt ar fi Taine obsedat de cuvIntul dintii, mercantiliste slut - dupii cum remarcä Sombart - toate neamurile protestante, iar di- plomati, slavá Domnului, au avut §i Francejii sau Italienii tGimnastica genialá a tragerii pe sfoará, la care se reduce in ultima analizA arta negustorului ca §i a diplomatului, nu sta - oriclt s'ar vorbi de o anume perfidie - mai mult la baza Angliei moderne, decît la a oricärui stat al zilelor noastre. Nu. E la mijloc o virtute de rash', un instinct al termenu-lui mediu. El se rezolvá etnic In acea atitudine pragmaticá in fata vietii, caracteristicá rasei anglo-saxone, atitudine care ia fapta, scopul factist al vietii, ca un ideal, ca un adeVär In sine. Dela aceastä premisä, un silogism de rash elementar duce la concluzia unei supreme adaptabilitâti la posibilitá- tile pozitive §i negative ale vietii. E adaptabilitatea aceasta, negre§it, urcatá in timpi §i con- 15 www d corom nic ro  VIATA ROMINEASCA solidafá cu experientä ceiace face din Englez o rash', cum am mai numit-o odatä, specific dicotomicá. Acest dicotomism face ca In orice directie 1-am privi, sufletul lui sä apará bi- furcat. Gentleman si negustor, materialist si idealist, indivi- dualist si gregar, págin si puritan, platonic si pervers, prac- tic si sentimental, prozaic si fantastic, egoist si filantrop, ca- zanier si aventurier, pätimas al naturii ca si al home-ului, im- perialist si democrat, cuceritori impáciuitor, reformist si traditionalist, Englezul a dat piept cu atitea märi i continente, a Ingenunchiat atItea popoare si a bravat atitea climate, cá ad- versitatea e la dinsul de ordin pozitiv, riscul -o favoare, zbu- ciumul -o scoalá. La aceastä scoald faptura sa a ajuns sá posede Cite ceva din toate extremele pe care le-a intImpinat, sä inchidá in ea mai toate antinomiile pe care le-a biruit. Englezul e un amestec superior de naturá i manufac- turd, de barbaric i civilizatie; - un Janus care priveste cu aceiasi usurintd înainte i înapoi, ba chiar un Ianus cu mai multe fete, fiindcá toate directiile îi apartin. Nimic Insä nu reflectä, poate, mai bine, nota dualä a nea- mului englez, ca politica sa. $i nu e nevoie sá ne ducem prea departe spre a urmäri un paralelism consecvent Intre traditionalismul dIrz si de- mccratismul devotat. Un lucru te surprinde dela inceput, In istoria politicii en- gleze a secolului al XIX-lea,--secol care pune cu adevarat pro- blema democratä. Anume: cele mai multe din reformele de- mocrate ale veacului au fost fäptuite de partidul conservator. Intre 1815-1867, Anglia trece printeuna din cele mai mari crize cunoscute de vre-o tará. Inegalitätile sociale i po- litice provocate de un industrialism dovedit curind feroce, cum si de un sistem legislativ si economic perimat, pun An- glia In fata unor probleme nu mai putin grave, fiindch pinä atunci nici nu le visase mäcar: problema uvrier5 i mizeria claselor de jos. Dou4 idei se recomandä de pe acum Angliei, ca singure salvatoare: ideia sufrajului universal si aceia a liber-schim- bismului, fiecare destinatä sá actioneze pe cäi diferite, dar In acelasi scop suprem de reabilitare a situatiei politice i eco- nomice. Ele marcheazä inceputurile democratismului englez mi- litant, care, dincolo de teorie, pe deasupra scoalei liberale de la Manchester, va lua In practicä forma cooperativismului lui Owen - de fapt, pärintele sufletesc al socialismului englez - i chartismului lui Lowett - un dizident al miscärii lui Owen, care cere o nouà Chartá a Poporului, din ale cärei 226 - It a www d corom nic ro
Search
Similar documents
View more...
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks
SAVE OUR EARTH

We need your sign to support Project to invent "SMART AND CONTROLLABLE REFLECTIVE BALLOONS" to cover the Sun and Save Our Earth.

More details...

Sign Now!

We are very appreciated for your Prompt Action!

x