Documents

Caracteristicile Romanului Psihologic (1)

Description
caracteristicile romanului psihologic
Categories
Published
of 3
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Related Documents
Share
Transcript
  Scrie un eseu de 2 – 3 pagini, despre  particularităţile unui roman psihologic , prin referire la o operă literară studiată, aparţinând perioadei interbelice. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: preci!area a două caracteristici ale romanului psi ologic, e#istente în opera literară studiată$ pre!entarea, prin referire la romanul psi ologic studiat, a patru elemente de construcţie a subiectului %i & sau ale compo!iţiei ' dee#emplu: acţiune, secvenţă narativă, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia personajelor, incipit, final, perspectivă narativă,tehnici narative etc. ($ evidenţierea relaţiilor dintre două persona)e repre!entative pentru romanul psi ologic ales$ e#primarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care se reflectă o idee sau tema în romanul psi ologic pentru care aioptat. *ea mai amplă specie a genului epic în pro!ă, cu o acţiune diversificată sub raportul planurilor narative %i al persona)elor, romanul a cunoscut o serie largă de forme %i de manifestări în literatura română. +firmânduse plenar în perioada interbelică, romanul românesc a adoptat diferite modalităţi estetice, de la clasic la modern, de la roman realist laroman mitologic, alegoric. În ca!ul romanului modern, de anali!ă psi ologică, autorul î%i propune să absoarbă- lumea în interiorul con%tiinţei,anulândui omogenitatea %i epicul, dar conferindui dimensiuni metafi!ice$ nu mai este demiurg în lumea imaginarului, cidescoperă limitele condiţiei umane$ are o perspectivă limitată %i subiectivă, completată adesea cu opinii programaticedespre literatură 'autorul devine teoretician (.În ceea ce prive%te opera, persona)ul – narator înlocuie%te naratorul omniscient, ceea ce potenţea!ă drama de con%tiinţă,conferindui autenticitate$ opţiunea pentru convenţiile epice favori!ea!ă anali!a ')urnalul intim, corespondenţa privată,memoriile, autobiografia ($ principiile cau!alităţii %i coerenţei nu mai sunt respectate 'cronologia este înlocuită cuacronia ($ sunt alese evenimente din planul con%tiinţei, iar din e#terior sunt preferate faptele banale, lipsite de semnificaţiima)ore, fără să fie refu!ate inserţiile în planul social.*ititorul se identifică cu persona)ul – narator, alături de care investig ea!ă interioritatea aflată în centrul interesului$ areacces la intimitatea persona)ului – narator ' mai ales atunci când îi poate citi-  jurnalul de creaţie (.+părut în /30, romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război   a constituit o noutate absolută în epocainterbelică. *unoscător al diferitelor teorii filosofice %i %tiinţifice care circulau în epocă, admirator declarat al operei lui1arcel roust, Camil Petrescu creează primul personaj – narator din literatura română preocupat să înţeleagă în ceconstă diferenţa între realitate şi autosugestie, între absolut şi relativ .pţiunea autorului pentru naraţiunea la persoana I , a cărei consecinţă imediată este limitarea perspectivei narativela un punct de vedere strict subiectiv şi, deci, renunţarea la privilegiul omniscienţei , marc ea!ă începutul unei noi ereîn istoria romanului românesc. +lcătuit din două părţi care nau între ele decât o legătură accidentală ' în opinia lui 4eorge*ălinescu(, acest volum inedit ca structură narativă în peisa)ul epocii este – după opinia lui erpessicius  , romanul unuiră!boi pe două fronturi-: cel al iubirii con)ugale %i cel al ră!boiului propriu!is, ceea cei pricinuie%te eroului unneîntrerupt mar%, tot mai adânc în con%tiinţă- ' erpessicius (În prefaţa de la ediţia din /55 a romanului, intitulată Cuvânt înainte după un sfert de veac , *amil etrescumărturise%te că dacă partea întâia a acestui roman e o fabulaţie, e adică născocită 678 %i deci eroul 9tefan 4 eorg idiu cusoţia lui sunt pură ficţiune, în sc imb se poate afirma că partea a doua a cărţii, aceea care începe cu întâia noapte de ră!boi,este construită după memorialul de companie al autorului, împrumutat cu amănunte cu tot eroului-.pera se încadrea!ă în pro!a de anali!ă %i ilustrea!ă concepţia estetică a scriitorului despre roman. *amil etrescu %iae#pus concepţia despre pro!a nouă- în numeroase articole, dintre care unul dintre cele mai importante este  Nouastructură şi opera lui Marcel Proust  . +cest studiu oferă unul dinte cele mai interesante puncte de vedere asupra romanuluiformulate în epocă. +utorul se dovede%te un subtil teoretician, apt să surprindă în cele mai mici amănunte mecanismulgenului romanesc. entru *amil etrescu, literatura – %i mai ales romanul – reflectă spiritul epocii sale ' Teorie şi roman  (. Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război   ilustrea!ă preocuparea scriitorului pentru a obţine ilu!ia autenticităţii  vieţii reale, pentru coborârea acţiunii romanului de pe scenă- în stradă, adică în viaţa cotidiană, familiarăcititorului.+cţiunea, comple#ă, se desfă%oară pe două coordonate temporale – una trecută ' a rememorării relaţiei persona)ului – narator cu la ( %i una în desfă%urare ' a e#perienţei de pe front a lui 9tefan 4 eorg idiu (. 1omentul în care 9tefan4 eorg idiu scrie despre sine %i despre relaţia sa cu la nu poate fi preci!at. ;mpresia cititorului este că 4 eorg idiuîncepe să%i note!e dubla e#perienţă în perioada concentrării la <âmbovicioara ' %i, de aceea, tot ce se referă la căsătorie, latestament, la neînţelegerile ulterioare cu la poate fi considerat ca aparţinând planului trecut ( %i o continuă pe durata primelor săptămâni de ră!boi. =ltimele rânduri par scrise ceva mai târ!iu, în orice ca! după un timp de la rănirea lui4 eorg idiu %i lăsarea lui la vatră. Între capitolele întâi %i %ase ale primei părţi, pe de o parte, %i cele %apte ale părţii a doua, pe de alta, e#istă totu%i o diferenţă minimă, dar sesi!abilă, de ton, care indică o distanţă temporală diferită între diege!ă %i povestire. +ceastă distanţă e mai mică în capitolele despre ră!boi. +ici apar anticipările ' prolepsele (, ca %i cum momentulîn care naratorul notea!ă un lucru, acesta nu sa petrecut realmente, fiind numai probabil. Sc imbarea rapidă %i neanunţată a momentului în care naratorul scrie întâmplările susţine ideea că nu se poate vorbi, decât cu îngăduinţă, de un )urnal ţinutla !i. +spectul de )urnal e în%elător, deoarece autorul amestecă, în )urnal, elemente pur romane%ti.  *u privire la forma pe care naratorul o dă povestirii sale , se poate remarca aspectul de )urnal al romanului. În prima parte, forma narativă adoptată rămâne incertă, mai aproape de memorialistică ' În primăvara anului />, casublocotenent proaspăt, întâia dată concentrat7- (, decât de autobiografie 'care ar pretinde păstrarea nesc imbată amomentului în care sunt relatate evenimentele ($ nici partea a doua nu clarifică lucrurile până la capăt. ?urnalul- conţinemultiple artificii romane%ti, temporalitatea e indecisă- ' @icolae 1anolescu (.*entrul de interes al conflictului principal al romanului se deplasea!ă de la e#teriorul evenimentelor plasate în prea)ma %i în timpul rimului Aă!boi 1ondial la eplorarea interiorită!ii   personajului principal , prins în mira)ul propriilor ilu!ii despre dragoste, despre căsătorie %i despre femeia ideală. #perienţa iubirii, care dă substanţă primei părţi a romanului, este actuali!ată prin rememorarea relaţiei lui 9tefan4 eorg idiu cu la. + doua parte creea!ă ilu!ia temporalităţii în desfă%urare, prin consemnarea evenimentelor care se petrec pe front. +rtificiul compo!iţional din incipitul romanului – discuţia de la popota ofiţerilor referitoare la un faptdivers din presa vremii ' un soţ care %ia ucis soţia infidelă a fost ac itat ( – permite aducerea în prim plan a unei dintretemele principale ale romanului – problematica iubirii. <iscuţia de la popotă este prete#tul unei ample digresiuni, pe parcursul căreia 9tefan rememorea!ă etapele evoluţieisentimentului care la unit cu la. oate faptele şi evenimentele din roman sunt prezentate dintr!o perspectivă unică,subiectivă : ram însurat de doi ani %i )umătate cu o colegă de la =niversitate %i bănuiam că mă în%eală. <in cau!a asta, nu puteam sămi dau e#amenele la vreme. Îmi petreceam timpul spionândui prieteniile, urmărindo, făcând problemeinsolubile din interpretarea unui gest, din nuanţa unei roc ii, %i din informarea lăturalnică despre cine %tie ce vi!ită lavreuna din mătu%ile ei. ra o suferinţă de neînc ipuit, care se rănea din propria ei substanţă-. aratorul nu spune # şi nuo va face nici mai târziu $ nimic altceva în afară de bănuielile lui . Bot ce află cititorul despre la %i despre relaţiiledintre soţi provine din această sursă, care e departe de a putea fi considerată infailibilă sau, măcar, obiectivă. 9tefan4 eorg idiu recunoa%te de la început că are bănuiala infidelităţii lei %i că această bănuială îi tre!e%te în suflet cumpliteîndoieli. e de altă parte, persona)ul este con%tient că î%i agravea!ă suferinţa prin interpretarea tendenţioasă sau prine#agerarea celor mai mărunte fapte. *u alte cuvinte, %&eorg&idiu însuşi se recomandă ca narator necreditabil al întâmplărilor . <e aceea, toate informaţiile cu privire la modificarea comportamentului lei după primirea mo%tenirii de launc iul Bac e nu pot fi interpretate ca e#acte. ste posibil ca ea să se sc imbe doar în oc ii gelosului ei soţ. Sc imbareadin viaţa tânărului cuplu aduce în )urul lei pre!enţe masculine mult mai apte, în opinia lui 9tefan, de a o cuceri$ astfel,gelo!ia lui poate fi re!ultatul competiţiei mai vii decât înainte. 'ituat e(clusiv în interiorul perspectivei lui%&eorg&idiu, cititorul nu va şti niciodată cu certitudine dacă )la şi!a modificat cu adevărat sentimentele faţă desoţul ei , în%elândul cu 4. sau dacă nu e vorba decât despre imaginaţia unui bărbat neîncre!ător %i orgolios. *eea ce semodifică neîndoielnic este atitudinea naratorului ' 9tefan 4 eorg idiu ( în raport cu eroina, c iar dacă, uneori, el urmăre%tesăi cree!e cititorului ilu!ia că se află în posesia celor mai sigure fapte %i interpretări. ;ubirea lor ia na%tere sub semnul orgoliului. * iar dacă la început la nu îi plăcea, 9tefan se simte, treptat, măgulit deinteresul pe care il arată una dintre cele mai frumoase studente de la =niversitate-. +dmiraţia celor din )ur este un altfactor care determină cre%terea în intensitate a iubirii lui 9tefan: Începusem totu%i să fiu mulţumit faţă de admiraţia pe careo avea toată lumea pentru mine, fiindcă eram atât de pătima% iubit de una dintre cele mai frumoase studente.- asiunea seadânce%te în timp, iar faptul că la trăie%te o admiraţie necondiţionată pentru viitorul ei soţ contribuie la crearea ilu!iei cărelaţia lor are o ba!ă solidă. entru 9tefan 4 eorg idiu, iubirea nu poate fi decât unică, absolută. Sentimentul pe care îltrăie%te în raport cu la devine raţiunea sa de a fi, modul de a se împlini în plan spiritual: să tulburi atât de mistuitor ofemeie dorită de toţi, să fii atât de necesar unei e#istenţe, erau sentimente care mă adevereau în )ocul intim al fiinţei mele.-1o%tenirea de la unc iul Bac e sc imbă cercul relaţiilor celor doi. Cumea mondenă, în care la se va integra perfect,este, pentru 9tefan, prile)ul de a trăi suferinţe intense, provocate de gelo!ie. <acă în prima parte a relaţiei lor iubirea stă subsemnul orgoliului, treptat, sentimentul care domină devine gelo!ia. Aelaţiile dintre cei doi soţi se modifică radical, iar tensiunile, despărţirile %i împăcările devin un mod de e#istenţăcotidian până când 9tefan este concentrat, în prea)ma intrării Aomâniei în ră!boi. la se mută la *âmpulung, pentru a fimai aproape de el, iar relaţia lor pare să intre, din nou, pe un făga% al normalităţii. * emat cu insistenţă la *âmpulung,9tefan obţine cu greu permisia, dar descoperă că la e interesată de asigurarea viitorului ei în ca!ul morţii lui pe front.*ând îl vede pe 4. pe stradă, e convins că la îl în%ală, de%i nu are nicio dovadă concretă, a%a cum nu a avut, de altfel,niciodată. entru 4 eorg idiu, e%ecul în iubire e un e%ec în planul cunoa%terii. *naliza mecanismului psi&ologic alerosului , semnificativă pentru toţi eroii lui *amil etrescu, este dublată de o radiografie a tuturor conflictelorinterioare . ersona)ul recunoa%te că e ipersensibil, că nu poate fiinţa în limita canoanelor, dar nu acceptă ideea cărealitatea propriei con%tiinţe nu e valabilă în plan e#terior. *onfruntat cu e#perienţalimită a ră!boiului care redimensionea!ă orice relaţie umană, 9tefan 4 eorg idiu î%ianali!ea!ă retrospectiv %i critic întreaga e#istenţă. <rama erotică este reevaluată din perspectiva e#perienţei ră!boiului.Întors în prima linie după cele câteva !ile petrecute la *âmpulung, 9tefan 4 eorg idiu participă la luptele de pe frontul*arpaţilor cu sentimentul că este martor la un cataclism cosmic, unde accentul cade nu pe eroismul combatanţilor, ci pe aosul %i absurditatea situaţiei – %i are – sub ameninţarea permanentă a morţii – revelaţia propriei individualităţi, ca %i a  relativităţii absolute a valorilor umane:  Îmi putusem permite atâtea gesturi până acum – mărturise%te naratorul , pentrucă aveam un motiv %i o scu!ă: căutam o identificare a eului meu. *u un eu limitat, în infinitul lumii nici un punct devedere, nici o stabilire de raporturi nu mai era posibilă %i deci nici o putinţă de reali!are sufletească7- Dinalul romanuluiconsemnea!ă despărţirea definitivă de trecut a eroului. =ltima noapte de dragoste- pe care o petrece alături de lamarc ea!ă înstrăinarea definitivă de trecutul propriu %i recunoa%terea e%ecului în planul cunoa%terii. *ititorul care speră săafle, în final, dacă la ia fost infidelă, este de!amăgit. <e%i cite%te un bilet anonim care îl informea!ă despre trădarea lei, persona)ul – narator nu verifică informaţia, ceea ce întreţine dincolo de paginile romanului enigma relaţiei comple#e carese stabile%te între cei doi soţi. Sentimentul de indiferenţă care îl domină pe erou este evident în renunţarea la tot trecutul-în favoarea femeii care %ia pierdut aura de feminitate misterioasă %i atrăgătoare. Personajul din romanul psi&ologic suferă o mutaţie profundă : evoluţia sa nu mai este previ!ibilă ' nici măcar pentruautor (. l scapă de sub puterea destinului antic sau a determinismului mediului %i se adânce%te în propria con%tiinţă.ersona)ul preia funcţiile naratorului, asigură unitatea compo!iţională, spri)ină intriga care %ia diminuat importanţa. Personajul!narator relatează fapte în care a fost implicat ca protagonist+ )ste narator necreditabil pentru că,intenţionat sau involuntar, oferă o perspectivă subiectivă asupra celor relatate .re!enţa unui persona)narator unic determină particularităţi narative. oate evenimentele banale relatate au însemnătate numai pentru cel care le relatează+  @umai în lumina con%tiinţei o dupăamia!ă obi%nuită de varădobânde%te o importanţă covâr%itoare, se converte%te întro !i imensă-, în care întâmplările astea mici, amănunţite pânăîn fracţii de impresie- a)ung să fie simţite printre cele mai importante din viaţa mea-. +vând în vedere acestea, se poatespune că totul are importanţă doar pentru cel care trăie%te. <e aici, întrebarea asupra motivaţiei scrierii romanului, pe care%io pune însu%i persona)ulnarator: +stă!i, când le scriu pe ârtie, îmi dau seama, iar %i iar, că tot ce povestesc nu areimportanţă decât pentru mine, că nici nu are sens să fie povestite-. Dra!a e#plicitea!ă po!iţia naratorului, care e pus însituaţia să e#plice de ce poveste%te pentru a fi cre!ut. @aratorul din roman nu are con%tiinţa limpede a actului său. oatescrie din nevoia mărturisirii, ca să%i u%ure!e sufletul, sau din dorinţa de a înţelege mai bine ce sa întâmplat. În roman nuse oferă nici un indiciu cu privire la motivaţia scrisului. Dinalul desc is îi oferă cititorului încă un prile) de a se regăsi în e#perienţa persona)ului – narator. ;ncertitudinea planea!ă atât asupra portretului lei, cât %i asupra evoluţiei persona)ului principal ' întro notă de subsol din romanul  Patul lui Procust   se oferă informaţia că 9tefan 4 eorg idiu a a)uns în faţa *urţii 1arţiale (. +utorul adoptă această convenţienarativă pentru a susţine modernitatea construcţiei romane%ti. 9tefan 4 eorg idiu devine parte integrantă în viaţacititorului, care îl simte aproape, având acelea%i e#perienţe %i trăiri ca %i persona)ul care trăie%te în interiorul universuluiimaginar.  
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks
SAVE OUR EARTH

We need your sign to support Project to invent "SMART AND CONTROLLABLE REFLECTIVE BALLOONS" to cover the Sun and Save Our Earth.

More details...

Sign Now!

We are very appreciated for your Prompt Action!

x