Documents

curs_11_fiziopatologia-afectiunilor-circulatiei-periferice.pdf

Description
DEPARTAMENTUL III - TIIN E FUNC IONALE Disciplina FIZIOPATOLOGIE Spl. Tudor Vladimirescu, nr. 14 300173 Timi oara, Tel/Fax: +40 256 493085
Categories
Published
of 12
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Related Documents
Share
Transcript
   1   CURS 11 FIZIOPATOLOGIA CIRCULA  IEI PERIFERICE Planul CURSULUI: I. FIZIOPATOLOGIA CIRCULA  IEI ARTERIALE II. FIZIOPATOLOGIA CIRCULA  IEI VENOASE I. FIZIOPATOLOGIA CIRCULA  IEI ARTERIALE Boala vascular    periferic    reprezint   reducerea fluxului sanguin la nivelul arterelor periferice  (altele decât arterele coronare considerate artere centrale ), ca rezultat al unor procese patologice care se pot manifesta izolat  sau în diverse combina  ii,   i care pot fi grupate în 3 categorii :   modific  ri structurale ale peretelui arterial, de natur     degenerativ     sau   secundare unor infec    ii   / inflama   ii  i care conduc spre dilata  ie, anevrism, disec  ie sau ruptur       îngustarea lumenului vascular prin ateroscleroz  , tromboz  , inflama  ie cronic      r   spunsul excesiv la factori vasoconstrictori sau vasospasmul A. BOLILE AORTEI a) Anevrismul de AORT       Defini  ie: dilata   ie anormal  , localizat  ,  a tuturor celor 3 tunici ale peretelui vascular,   care determin   cre  terea lumenului vascular cu  50% fa   de   valoarea normal  . Anevrismul de aort   trebuie diferen  iat  de ectazia aortei  i de pseudoanevrism ( Fig.1 ): ectazia aortei: dilata   ie anormal  , difuz  , a tuturor celor 3 tunici  din peretele aortic, dar cu o cre  tere  mai pu  in important    a lumenului vascular, care se dezvolt   la vârstnici   i care apare prin:    fragmentarea fibrelor elastice    sc  derea num  rul de celule musculare netede    sc  derea cantit   ii de mucopolizaharide acide de la nivelul peretelui vascular pseudoanevrismul sau anevrismul ”fals”: dilata   ia anormal  , localizat  , a peretelui aortic, determinat   de o ruptur    la nivelul  intimei  i a mediei, care permite sângelui s   se acumuleze la nivelul adventicei sub forma unui  hematom sau a unui tromb perivascular organizat   Observa   ie! Pseudoanevrismul se dezvolt   la nivelul unei leziuni vasculare determinat   de o infec    ie , de un traumatism  sau, cel mai adesea, prin  punc    ionarea peretelui aortic   în timpul unei manevre chirurgicale sau a cateterismului cardiac. DEPARTAMENTUL III -  TIIN  E FUNC  IONALE Disciplina FIZIOPATOLOGIE Spl. Tudor Vladimirescu, nr. 14 300173 Timi  oara, Tel/Fax: +40 256 493085   2  Figura 1. Anevrismul aortic:   A   anevrismul ”adev  rat”, B   anevrismul ”fals” (  Adaptat dup   Lilly et al., Pathophysiology of Heart Disease, 2011 )    Sediu: aorta abdominal   (cel mai frecvent), poate coexista cu anevrisme la nivelul arterelor periferice   i cerebrale  aorta toracic   descendent   aorta toracic   ascendent   (cel mai rar)    Clasificare:   anevrismul fusiform : dilata   ie simetric    care intereseaz   în întregime  circumferin   a aortei anevrismul saciform: dilata   ie asimetric    care intereseaz     par    ial circumferin   a aortei    Etiopatogenez  : Ateroscleroza: este cauza  anevrismului aortei abdominale  i a aortei toracice descendente,  în prezen   a unor factori de risc ca: fumatul, HTA, dislipidemia, sexul masculin, vârsta înaintat   .  Anevrismul aortic se dezvolt   doar atunci când procesul aterosclerotic se asociaz   cu: predispozi  ia genetic  : implic   polimorfismul genelor implicate în reglarea prolifer   rii  i diferen   ierii celulare inflama  ia cronic   local  : determinat   de un infiltrat de   celule inflamatorii   la nivelul peretelui aortic  i între   inut   de efectele proinflamatorii ale angiotensinei II dezechilibrul dintre sinteza  i degradarea proteinelor matricei extracelulare:   determinat de activitatea enzimatic   crescut   a  proteazelor specifice  (elastaze, colagenaze)  i a metaloproteinazelor   derivate din celulele inflamatorii Necroza chistic   a mediei : este cauza  anevrismului aortei toracice ascendente   reprezint    degenerarea  i fragmentarea fibrelor elastice, acumularea de colagen   i de material mucoid la nivelul tunicii medii apare odat   cu  înaintarea în vârst    i este frecvent asociat   cu HTA, valva aortic   bicuspid    i cu defecte genetice   ale  esutului conjunctiv   Infec  iile peretelui aortic:  infec   ia cu salmonella, stafilococi, streptococi tuberculoza sifilisul infec   ia cu fungi Arteritele inflamatorii  arterita Takayasu    Manifest  ri CLINICE: în general anevrismul este asimptomatic , fiind descoperit cu ocazia unui examen clinic sau a unei examin  ri complementare în anevrismul abdominal se palpeaz   o mas   abdominal   pulsatil  , expansiv  , indolor   , cu suflu, lateralizat   spre stânga   3    Complica  ii: Ruptura   cu hemoragie intraabdominal   sindrom de fisurare   (frecvent retroperitoneal) ruptur    acut    (frecvent intraperitoneal) Compresiile  duodenale (tulbur   ri de tranzit, v  rs  turi) nervoase (radiculalgie) urinare (colic   renal  ) ven   cav   inferioar    (edem al membrelor inferioare) Embolia arterial   obstruc   ia unei artere proximale determin    ischemia acut    a membrului obstruc   ia unei artere distale determin    sindromul „blue toe” b) Disec  ia AORTIC       Defini  ie: p  trunderea  sângelui în peretele aortic printr-o leziune a intimei vasculare   i  spândirea acestuia de-a lungul tunicii medii. Disec   ia aortic   face parte din categoria sindroamelor aortice acute  al  turi de: hematomul aortic intramural: acumularea unui hematom la nivelul tunicii medii, f    o leziune de penetrare evident   la nivelul intimei ulcerul aortic penetrant: eroziune la nivelul unei pl  ci ateromatoase de la nivelul peretele aortic    Etiologie:  orice condi   ie care interfereaz   cu integritatea componentei elastice  sau musculare  a tunicii medii predispune la disec   ia aortic    hipertensiunea arterial  : mai mult de 2/3 din pacien   ii cu disec   ia aortic   sunt hipertensivi cronici necroza chistic   a mediei: este asociat   cu vârsta   i sexul   (disec   ia aortic   apare mai frecvent la subiec   ii de sex masculin , cu vârsta cuprins   între 60  i 70 de ani )  i cu defectele genetice ale   esutului conjunctiv   (sindrom Marfan, sindromul Loeys-Dietz, sindromul Ehlers-Danlos) traumatismul aortei: apare cu ocazia   traumatismelor toracice  sau prin lezarea accidental   a peretelui aortic, cel mai frecvent în timpul manevrei de cateterizare intra-arterial    sau chirurgie cardiac        Mecanisme PATOGENICE: disec   ia aortic   se poate produce prin 2 mecanisme care presupun leziunea intimei vasculare : leziunea ini    ial   : permite p  trunderea  i r   spândirea sângelui prin intim   în tunica medie sub ac   iunea presiunii sangvine leziunea secundar   : ruptura vasei vasorum  determin   acumularea unui hematom la nivelul tunicii medii, care apoi este drenat în lumenul vascular prin leziunea intimei vasculare      Clasificare: a) În func  ie de localizare  i evolu  ie (Fig.2) Tipul A (2/3 din cazuri ) localizare proximal  : afecteaz    aorta toracic    ascendent    (65% din cazuri)  i arcul aortic   (10% din cazuri) evolu  ie:  catastrofal   datorit   posibilit   ii de extensie la nivelul arterelor coronare , carotide , inelului vascular care sus   ine valva aortic    sau în spa   iul pericardic    Tipul B (1/3 din cazuri) localizare distal  :  afecteaz    aorta toracic    descendent    (20% din cazuri)  i aorta abdominal    (5% din cazuri)   4   evolu  ie:  nefavorabil   datorit   posibilit   ii de extensie la nivelul arterelor splachnice, renale, iliace, brahiocefalic  e  i subclaviculare, a  mediastinului sau a  spa   iului pleural stâng b) În func  ie de durata instal  rii: disec    ia acut   :  instalat   în mai pu   in de 2 s  pt  mâni disec    ia cronic   : instalat   în mai mult de 2 s  pt  mâni Figura 2. Clasificarea disec   iei aortice în func   ie de localizare (Adaptat dup   Lilly et al., Pathophysiology of Heart Disease , 2011)    Manifest  ri CLINICE: durere intens   „sfâ  ietoare”  localizat   la nivelul toracelui anterior în tipul A   i interscapular în tipul B , care se deplaseaz     odat   cu disec   ia aortic   i poate iradia  oriunde la nivelul toracelui sau abdomenului HTA  prin activarea excesiv   a sistemului simpato-adrenergic   ca r   spuns la durere  i activarea excesiv    a sistemului RAA  datorit   sc  derii fluxului sanguin renal    Complica  ii CATASTROFALE:   Ruptura peretelui aortic (prin penetrarea adventicei)  în spa   iul pleural stâng   hemotorax  în spa   iul pericardic   tamponada cardiac    în mediastin   hemomediastin Ocluzia unei ramuri principale a aortei  (prin propagarea hematomului prin peretele vascular) artere coronare   infarct miocardic acut artere carotide   accident vascular cerebral ischemic artera brahiocefalic  , subclavicular       ischemia acut   a membrelor superioare artere splachnice   infarcte viscerale artera renal      insuficien   a renal   acut   artera iliac      ischemia acut   a membrelor inferioare    Distorsiunea inelului vascular aortic   insuficien   a valvular    aortic   
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks
SAVE OUR EARTH

We need your sign to support Project to invent "SMART AND CONTROLLABLE REFLECTIVE BALLOONS" to cover the Sun and Save Our Earth.

More details...

Sign Now!

We are very appreciated for your Prompt Action!

x