Documents

Epidermoliza buloasă, tumori , maligne,.doc

Description
Epidermoliza buloasă =genodermatoza buloasă (determinare genetică)= defect la nivelul joncţiunii dermo-epidermice= decolarea epidermului de pe derm= bule la cele mai mici traumatisme (ex. frecarea de îmbrăcăminte)- eroziuni fără tendinţă la epitelizare; apar bule noi pe leziunile preexistente -apare la naştere, netratabilă -există 4 forme: - simplă: bule pe mâini şi picioare(în special regiunea calcane
Categories
Published
of 5
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Related Documents
Share
Transcript
  Epidermoliza buloasă =genodermatoza buloasă (determinare genetică)= defect la nivelul joncţiunii dermo-epidermice=> decolarea epidermului de pe derm=> bule la cele mai mici traumatisme (ex.frecarea de îmbrăcăminte)-> eroziuni fără tendinţă la epitelizare apar bule noi pe leziunile preexistente-apare la na!tere netratabilă-există # forme$-simplă$ bule pe m%ini !i picioare(în special regiunea calcaneană) imediat după na!tere & 'iper'idroză pe măsură ce cre!te copilul leziunile se restr%ng-joncţională$ bule profunde formă letală leziuni la nivelul laminei densa clivaj extins-distrofică (clivaj imediat sub joncţiunea dermo-epidermică)$ o forma dominantă$  debut după - ani de viaţă   bule pe extremităţi !i trunc'i  leziuni$ cicatrici (epitelizare)  viabilă o forma recesivă$  leziuni imediat după na!tere  caracter extensiv  leziunile nu au tendinţă la epitelizare  distrucţii de ţesuturi moi !i ţesuturi osoase  m%inile !i picioarele se reduc la bonturi (mutilante)  intelect perfect normal sunt de obicei persoane cu deficit staturo-ponderal  risc de degenerare malignă-tratament$-local$ antiseptic pansamente-forme distrofice$ *ifenil'idantoina-sfat genetic Dermatoze precanceroase -manifestări cutanate cu potenţial de transformare într-un carcinom epitelial cutanat 1.Keratoza actinică:  mai frecvent la persoane cu fototip + !i ++  există  fototipuri cutanate (fototipul e determinat de cantitatea de melanină)$ o +- risc maxim de arsuri solare   predilecţie pentru tegumentele fotoexpuse (au modificări degenerative-> elastoza)$ faţă urec'i regiune temporală preauricular dosul m%inilor antebraţ  clinic$  iniţial leziuni eritemato-,eratozice de #-mm  în timp plăci brune-gălbui  suprafaţă ,eratozică-> se poate desprinde dacă se desface  uneori u!or proeminente  tratament$ electrocriocauterizare-,eratoze la gudron-> la persoane ce manipulează substanţe gudronate (/0 co!ari) 2.Leucoplazia:  se formează la nivelul mucoaselor $ bucală !i genitală zone de tranziţie-> semimucoasa labială   plăci ,eratozice albe (u!or neregulate la suprafaţă)$ nu se deta!ează cu spatula (intră în constituţia mucoasei)  la nivelul $  cavităţii bucale$ o retrocomisural-> aspect de placă triung'iulară cu v%rful spre comisură o labial  genital$ o gland o faţa internă a labiilor mici  factori favorizanţi$  microtraumatisme repetate  factorul actinic (buze)  fumat  infecţii virale ('erpes virusuri-> cavitatea bucală genital)  diagnostic diferenţial$  lic'en bucal$ plăci reticulare de culoare albă în partea posterioară a mucoasei jugale  candidoza bucală genitală->false membrane albe-> se deta!ează cu spatula  ,eilite erozive$ o au un potenţial de transformare cancerigen o iniţial mucoasa este scuamoasă apoi se asociază eroziuni-> cruste 'ematice  tratament$ criocauterizare excizie 3.Boala Bowen:  topografie$  regiunea frontală  trunc'i  aspect-> placă ,eratozică sau verucoasă(mai proeminentă) de 1-# cm eritematoasă bine delimitată staţionară în timp (nu dispare spontan)->luni-ani  factori favorizanţi$  arsenic (terapie contact)  neoplazii interne  factorul actinic  reprezintă un carcinom in situ  apare o displazie ,eratinocitară-> bulversarea ar'itecturii epidermului  c%nd modificările depă!esc membrana bazală boala 2o3en se transformă într-un carcinom invaziv (carcinom spinocelular)  diagnostic diferenţial$  eczema-> pruriginoasă mai multe plăci se modifică  carcinom bazocelular vegetoid  ,eratoze actinice-> zone fotoexpuse  sifilide terţiare  tuberculoza verucoasă-> pe extremităţi  tratament$  criocauterizări repetate  în cazurile rezistente-> excizia electrocauterizarea 4.Boala Paet:  reprezintă o manifestare cutanată a unui adenocarcinom intraepitelial cu punct de plecare din ductele glandelor mamare  iniţial e carcinom intraepidermic celulele tumorale= celule 4aget-> mari spumoase 1   clinic$   placă rotundă pseudoeczematoasă eritematoasă zemuindă cu scuame uneori indurată (consistenţă cartonată)  localizare$ unilateral la nivelul mamelonului în timp poate da retracţia mamelonului !i c'iar secreţii sanguine  diagnostic diferenţial$  cancer bazal pagetoid-> c'enar de mici perle tumorale la periferie  eczema s%nului$ o zemuindă dar pruriginoasă o se vindecă după cortizon local (o săptăm%nă)   boala 4aget extramamară$ perineu genital (vulvar) perianal   placard eroziv zemuind infiltrat  se poate transforma în cancer invaziv  tratament-> paget mamar$ mastectomie radioterapie !umori cutanate -tumori benigne$  epiteliale$ o ,eratoacantom> se dezvoltă rapid (5-6săptăm%ni) cu un dop ,eratozic în centru o ,eratoza seboreică7- proliferarea stratului malpig'ian o veruca o nevul epidermic  conjunctive$ fibrom fibromatoze   pilare$ o tricoepiteliom-> la extremitatea cefalică proeminenţe dure de #- cm (asemănătoare adenoamelor) o tricofoliculom  sebacee$ adenom sebaceu-> centrofacial  sudoripare$ o 'idradenom$ proliferarea de canale sudoripare proemină la faţă rotunde diametru de 6-# mm roz-gălbui o spiradenom  c'ist$epidermal (sebaceu) tric'idemal (folicul)  vasculare$ 'emangiom limfangiom  ţesut nervos$ neurom neurofibrom  celule pigmentare$ nevi melanocitari e#i melanocitari -disembrioplazii cutanate în care are loc proliferarea celulelor pigmentare asemănătoare melanocitelor -6 tipuri 'istologice$  nevi dermici$ nevocitele proliferează la nivelul dermului (nu au legătură cu membrana bazală)  nevi joncţionali$ nevocitele proliferează în jurul joncţiunii dermo-epidermice-> cel mai mare risc de a se transformare melanomatoasă (multe mitoze) sunt în planultegumentului  nevi mic!ti (compu!i)$ de la nivelul stratului bazal p%nă în dermul mijlociu celulele nevice sunt grupate în cuiburi-displazia nevului= modificarea 'istologică a nevocitelor în jurul joncţiunii dermo-'ipodermice-apar mitoze în celule & neregularităţi de formă !i colorabilitate (mai ales ale nucleilor)-> risc de transformare melanomatoasă-forme clinice$  nevi congenitali$ o de la na!tere o dimensiuni mai mari dec%t cei dob%ndiţi o există !i nevi pilari o nevi congenitali giganţi >58cm-> risc maxim de transformare melanomatoasă o  posibil !i pe pielea păroasă a capului   pata mongoliană$ o melanoză dermică o celulele în timpul migrării embrionare dinspre creasta neurală spre epiderm se opresc la nivelul dermului  nevi displazici (atipici)$ o 9simetria nevului o 2(border)-> margine neregulată o uloare neuniformă o *iametru mare >mm o :(elevation)->elevare->suprafaţă neregulată o  potenţial de transformare melanomatoasă o necesită 1-5 controale pe an o risc mare la cei cu 9; de melanom o dacă un nev a fost rotund uniform colorat !i au apărut aceste modificări se face excizie o există sindromul de nevi displazici  nevul albastru$ o nev dermic o  potenţial minim o culoarea albastră este dată de profunzimea pigmentului  nev papilomatos$ o nev dermic o fără risc  nev <utton$ o cu depigmentare perinevică7- aglomerări de limfocite în jurul nevului & scăderea melanogenezei (se poate c'iar să dispară nevul) o fără semnificaţie patologică ( se pot transforma în melanom)  nevi veruco!i$ suprafaţă ,eratozică friabilă-tratament$  se recomandă excizia nevilor$ o traumatizaţi o localizaţi pe suprafeţe expuse la traumatisme (curele plantar buze etc..) o care încep să prezinte modificări de tip displazic  supraveg'erea nevilor$ o dermatoscopie (epiluminiscenţă cutanată)$ microscop ce măre!te de 18x cu substanţe ce permit vizualizarea 6* sau computer cu dermatoscop (poate fistocată informaţia-> comparare) !umori maline 5  -pot fi$  epiteliale$ o carcinom (epiteliom) bazocelular  o carcinom spinocelular  o carcinom sebaceu o carcinom de glande sudoripare  conjunctive$ o fibrosarcom o sarcom aposi o angiosarcom   pigmentare$ melanom  limfomatoase$ o micozis fungoid o sindrom <ezar&metastaze cutanate-> orice carcinom (s%n gastric)&dermatoze proliferative$ 'istiocitoza mastocitoza !umori epiteliale maline -factori de risc$  expunerea la radiaţiile solare (efect cumulativ)  genetic$ o fototip cutanat + ++ o dermatoze genetice$  xeroderma pigmentosum  epidermoliza buloasă distrofică  radiaţii ionizante  carcinogeni c'imici$ 9s azbest gudroane  modificări cutanate degenerative cronice$ o cicatrici$ postarsură după epitelizarea leziunilor ulcerative-> gome ?2 sifilis o radiodermita-> ulceraţii ce evoluează de ani de zile apoi carcinom o ulceraţii-> rar ulcerul de gambă  leziuni precanceroase  infecţii virale  imunosupresia  fumat alcoolism. $arcinomul bazocelular -definiţie$ se caracterizează prin prezenţa unor leziuni de tip perle epiteliomatoase cu evoluţie foarte lentă în timp !i posibilitate foarte redusă de metastazare-mai frecvent dec%t cancerul spinocelular (6$1)-localizare$ suprafeţe fotoexpuse (@A pe mucoase submucoase) !i pe suprafeţe acoperite (trunc'i)-clinic$  leziune iniţială papulă proeminentă (mm) de culoarea pielii suprafaţă lucioasă (perlă epiteliomatoasă)-> cre!te în dimensiuni (suprafaţă & relief)=> placăplacardtumoral-> poate ulcera invada în profunzime (distruge ţesutul subiacent)   pe suprafaţă pot exista teleangiectazii-forme$  carcinom bazocelular   c'istic-> lucios culoare mai gălbuie (în baza tumorii există spaţii c'istice cu conţinut amorf)  carcinom plan cicatriceal$ o suprafaţa e infiltrată tumoral o face ulceraţii mici acoperite de cruste o  pe alocuri perle epiteliomatoase o frecvent frontal temporal  cancer bazocelular superficial (pagetoid)-> proeminenţă tumorală minimă cu c'enar de perle  carcinom bazo-pigmentar$ o există pigment melanic în tumoare o  poate apărea pe un nev sebaceu al scalpului  carcinom bazocelular ulcerat-> sunt invazive  carcinom terebrant$ o se produce ulcerarea tumorii !i invazia în profunzime o mai frecvent la nas-> distrucţia piramidei nazale  carcinom sclerodermiform-> tumoare infiltrativă-> îngro!area pielii culoare albă-'istopatologic$   proliferare de celule bazofile de aspect uniform cu foarte rare atipii celulare nucleul de obicei e mare  caracteristici-> palisadă celulară periferică  dacă tumora este invazivă-> prelungiri în coarne de cerb-evoluţie$  foarte lentă  nu metastazează sau metastazează foarte rar pa cale limfatică=> prognostic foarte bun  în formele ulcerate evoluţia este mai rapidă-tratament$  excizia completă a tumorii  c'irurgia Bo's$ o excizie CeconomicoasăD (la faţă) cu control 'istopatologic din marginile tumorii. Ande nu există limite de siguranţă se completează excizia (mai mulţitimpi)  electroc'irurgia-> nu avem controlul marginilor   crioc'irurgia cu @ 5  lic'id-> pentru formele superficiale  fotocoagulare laser   c'imioterapie topică-> /A (:fudix)-> cancere incipiente (forme superficiale)  radioterapie de contact metoda 'aoul-> la v%rstnici la cei ce refuză excizia#888-888 razi doza !edinţă de 88 razi $arcinomul spinocelular -se dezvoltă mai frecvent pe mucoase !i submucoase (dar !i cutanat)-ritm de cre!tere mai rapid dec%t cancerul bazocelular -capacitate metastazantă-epidemiologie$   bărbaţi fumători (expunere la gudroanele din fumul de ţigară) 6   mai rar dec%t dec%t cel bazocelular -clinic$  la debut$ proeminenţă dură infiltrarea marginilor unei fisuri existente  cre!te în suprafaţă !i în profunzime-> se ulcerează-> s%ngerează (în decurs de c%teva luni)  c%nd apare la nivelul pielii-> pe piele cu modificări de tip actinic$ o 16 inferioară a feţei în special buza inferioară frecvent apare pe o leziune preexistentă (,eilită leucoplazie) o dosul m%inilor-> variantă ulcero-vegetantă o forma verucoasă-> frecvent pe faţa palmară  'istologic$ poi,ilocitoză în masa tumorală apar formaţiuni rotunde (Cperle cornoaseD) în care celule tumorale sunt dispuse în straturi concentrice  stadializare$ o std +-> tumoare 75 cm o std ++-> tumoare >5cm o std +++-> metastaze la distanţă  diagnostic diferenţial$ o  boala 2o3en o  boala 4aget o ulcer ?2-> granulaţii gălbui la periferie o !ancrul sifilitic$ baza indurată epitelizare spontană o 'iperplazie pseudoepiteliomatoasă$ ţesut granulativ proliferare exagerată o cc bazocelular  o ,eratoacantom o melanom o granulom piogen   prognostic$ o  prost pe mucoase forma nediferenţiată !i cel dispus în apropierea pac'etelor vasculo-nervoase mari-tratament$  excizie cu limite de siguranţă  radioterapie 'aoul$ doze duble pentru cc. <pinocelular-> 18-15888 de razi zilnic 88sedinţă %elanomul -incidenţă în continuă cre!tere (la intervale de 18 ani se dublează)-5-EF din totalul cancerelor cutanate-melanom juvenil <pitz (nev ro!cat la adolescenţi) se făcea diagnostic diferenţial cu melanomul malign-factori de risc$  genetici$ o fototip + ++ o  prezenţa în familie de melanom  nev displazic  factori 'ormonali$ estrogenii favorizează degenerescenţa nevilor în melanom (în sarcină la tinere ce fac tratament cu estrogeni)  factorul actinic (efect cumulativ)  imunodepresia-clinic$  se poate dezvolta prin transformarea nevilor preexistenţi (68-8F din cazuri) pe tegumente !i mucoase normale  melanomul e&tensi# 'n supra(a)ă $ o cel mai frecvent (E8F din cazuri) o iniţial pată brună cu contur neregulat cu suprafaţa tegumentelor modificată (dispar !anurile normale). oloraţia e neuniformă. o apoi leziunea cre!te radiar (săpt.-luni) o  poate deveni proeminentă o localizare$ extremităţile inferioare trunc'i o mai frecvent la femei o apar depigmentări pe suprafaţa tumorii o  pronostic mai bun dec%t forma nodulară  melanomul nodular: o leziune proeminentă exofitică-> cre!te în dimensiuni !i profunzime-> c%ţiva cm o suprafaţa poate s%ngera o culoare brun înc'is---  negru o dispersie a pigmentului la baza tumorii o localizare$ extremitatea cefalică trunc'i o  prognostic prost o mai frecvent la bărbaţi  melanom pe lentio malin *melanoza Dubreuil+,: o  pete 'iperpigmentate neregulate de dimensiuni mari (zeci de cm) care există de mai mulţi ani o  pe lentigo apare o formaţiune nodulară exofitică cu infiltrare tegumentară o  prognostic bun  melanom acral: o  pe palme plante o  poate fi nodular sau aplatizat o  prognostic bun  melanom acrom *pseudobotriomicomatos,:  se dezvoltă rapid s%ngerează u!or   alte localizări: o melanom ocular-> punct de plecare celulele pigmentare retiniene o  pe mucoasa digestivă o subung'ial (pată pigmentară la nivelul patului ung'ial care nu cre!te cu ung'ia dg. diferenţial cu 'ematomul)-'istopatologic$  mase tumorale formate din celule cuboide grupate în cuiburi !i în teci separate de stromă  nivelul lar,= nivelul p%nă la care se întinde în profunzime tumora cu c%t e mai profundă cu at%t prognosticul este mai prost  indicele 2reslo3-> grosimea tumorii 8 E-1 -6 mm-examinări$  epiluminisenţa cutanată-> dg. diferenţial cu nevii   pentru melanoamele metastazate=> melanuria  examen 'istopatologic   biopsie excizională-stadializare$  +-> tumoare primitivă  ++a->melanom cu metastaze în tranzit (în jurul tumorii)  ++b->metastaze ganglionare regionale  +++->metastaze la distanţă (cutanate cerebrale pulmonare 'epatice osoase) #
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks
SAVE OUR EARTH

We need your sign to support Project to invent "SMART AND CONTROLLABLE REFLECTIVE BALLOONS" to cover the Sun and Save Our Earth.

More details...

Sign Now!

We are very appreciated for your Prompt Action!

x