Graphics & Design

F11. Norme tehnice. P 118 1999.

Description
F11. Norme tehnice. P 118 1999.
Published
of 11
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Related Documents
Share
Transcript
   EXTRAS din P118-1999 - CLASIFICAREA CONSTRUCTIILOR -A D.p.d.v. al destinatiei sunt: civile, industriale, agricole.In afara acestei clasificari mai exista c-tii ingineresti care cuprind:c-tii speciale ind.(cosuri de fum ,turnuri de racire,rezervoare, castele de apa), c-tii hidrotehnice, c-tii energetice, cai de comunicatii(tunele, viaducte), linii de trasport, c-tiispeciale edilitare.C-tiile civile cuprind: cladiri de locuit, social culturale, administrative.Dpdv al consecintelor depasirii starii limita pentru viata si sanatatea oamenilor, importanta ec a exploatarii continue a c-tiilor, importanta in viata spirtuala si durata de exploatare prevazuta, cladirile se impart in 5 clase de importanta: 1. Clasa de importanta I (c-tii de importanta exceptionala a caror avariere conduce la urmari catastrofale,Ex:c-tii destinate producerii energiei nucleare); 2.clasa de importanta II (c-tii de importanta deosebita a caror avariere are urmari grave,Ex:spitale,c-tii cu valoare culturaladeosebita); 3. C-tii de importanta medie (marea parte a constructiilor de locuit,social culturale,administrative); 4.C-tii de importanta secundara (a caror avariere implica un pericol redus pentru viata oamenilor; 5. C-tii neimportante, provizorii(fara implicatii materiale sau de vieti omenesti dc sunt avariate).  CONCEPTUL DE PERFORMANTA Conceptul de performanta in c-tii constituie un nivel superior de interpretare a calitatii. Scopul acestuia il constiutiestabilerea exigentelor de siguranta a c-tiilor si a partilor componente pe durata de viata a constructiei.Conceptul de performanta are 3 etape: 1. Identificarea exigentelor utilizatorului ; 2. Tranzitia de la exigentele utilizatorului la exigentele de performanta( rezistenta si stabilit. cladirii, rezist la foc, exigentehidrotermice, vizuale ,economice, etc); 3. Stabilirea criteriilor de apreciere al gradului de satisfacere a fiecareia din exigentele de perfornanta.Exigentele de performanta sunt:1.Stabilitatea si rezistenta,2.Siguranta la foc,3.Siguranta de utilizare,4.Etansietatea,5.Performanta hidrotehnica,6.Ambianta atmosferica,7.Performanta acustica,8.Performanta vizuala,9.Performanta tactila,10.Performanta dinamica,11.Performanta de igiena,  12.Adaptare la utilizare,13.Durabilitate,14.Economie Dpdv al calitatii performantelor de comportare se clasifica astfel:a)Siguranta(Rezistenta,Stabilitate,Protectia la actiunea focului,Siguranta in exploatare) b)Confort(Vizual,Auditiv,Igienic,Tactil,Artropodinamic)c)Economic(Durabilitate,Mentinabilitate,Flexibilitate,Postutilizare)  SIGURANTA CONSTRUCTIEI  Notiunea de siguranta a c-tiilor a aparut din cele mai vechi timpuri.Prima definitie a fost data de Rankeine in 1862, careutilizeaza coeficientul de siguranta(2-10),aspct car 323b18d e pune in evidenta nivelul scazut al cunostintelor.Analizaevolutiva a sistemelor de calcul a pus in evidenta urmatoarele etape:-1940-Metoda rezistentelor admisibile dupa care sau utilizat metodele rezolvarii la rupere-1960-Se introduce teoria probabilitati in calculul structurii,ceea ce a constituit fundamentul introducerii metodei stariilimita.METODA STARILOR LIMITATrasaturile esentiale sunt : 1. Se considera sistematic diferite stari limitta posibile pentru o c-tie data ; 2. Se considera in modindependent variabilitatea diferitilor factori care afecteaza siguranta c-tiilor stabilind in consecinta datele calificative caredetermina nivelul de asigurare a unei c-tii. Se intelege prin stare limita o stare a carei atingere implica pierderea reversibiliasau ireversibila a capacitatii unei c-tii de a satisface cond. de exploatare legata de destinatia stabilita si aparitia unor pericole pentru viata si sanatatea oamenilor.Starile limite se impart in 2 categorii : stari limite ultime (ruperi de diferite naturi, pierderea stabilitatii partiale )si stari limitaale exploatarii normale (deplasari statice sau dinamice excesive , fisuri execesive ruperi si prabusiri).  CLASIFICAREA ACTIUNILOR  Clasificarea actiunilor :1.Actiunii permanente (greutatea elementelor, greutatea utila ,care se calculeaza conform STAS infunctie de destinatia incaperilor,greutatea pamintului, efectul precomprimarii);2.Actiuni temporare (variabile,incarcaritehnologice, incarari din timpul executiei, act. vintului, zapezi, variatii de temperatura ); 3.Actiuni exceptionale(actiuneaseismica,cutremure,cedari ale unor elemente ,explozii ,inundati, etc).  ACTIUNEA SEISMICA Cutremurele de pamint sunt fenomene geologice naturale cu carctere distructive, de natura aleatoare, atat prin cauze cit si prin efect. Pot fi provcate de miscari tectonice, de srcine mecanica sau de explozie. Cutremurele sunt : de suprafata(focaruleste situat pina la 60 km adincime ); cutremure prod de scoarta terestra ; cutremure de adincime (focarul e mai marede300km). In general ctiile au implicatii puternice la act. seismica. Severitatea misc. seismice variaza in functie demagnitudine , adincime focar , mecanismul de producere (magnitudine = masura de evaluare a misc. seismice ). C-tiile se prevad din proiectare cu forme regulate in plan , cu rosturi seismice, cu rigiditati uniform distribuite pe verticala, cucapacitate de deformare post elastica.  ACTIUNEA VINTULUI Are un caracter temporar , variabil si dinamic, si se manifesta prin forte ext. distribuite , orientate preponderent perpendicular pe suprafata expusa. In afara de aceste actiuni se mai dezvolta si o componenta care devine importanta la c-tiicu suprafat mare. Fortele din act vintului sunt variabile in timp si dpdv al efectului asupra c-tiilor , act vintului se consideraca o suma dintre componenta statica( corespunde vitezei mediane pe un interval de timp referinta - 10 ani) si cea dinamica(semanfesta prin fluctuatii ale presiunii dinamice, aparitia fortelor alternate si generarea de oscilatii autointretinute).In evaluareaefectelor fluctuante ale actiunii vantului sunt considerate 3 categorii de constructii,in functie de sensibilitatea acestora:1.C-tii putin sensibile,numite curente(C1);2.C-tii curente sensibile a caror perioada proprie notata cu T>1sec,in categoria acestor c-tii intra cosurile de fum cuinaltimea 40<h<150m;3.C-tii sensibile la actiunea vantului notate cu(C3).Calculul la actiuneavantului se realizeaza dupa STAS,cu relatia:pv=β*C ni *C n (h)*q v  ACTIUNEA FOCULUI  Apare cu o probabilitate redusa in general datorita unor masuri de protectie neluate in considerare. Proiectarea este legata de protectia pe care o asigura c-tiei, iar actiunea de exploatare este coordonata de o serie de tehnologii care se aplica si care prezinta un grad ridicat de apritia incendiului. In timpul unui incendiu temp depaseste 1000 grade celsius, atat betonul cit siarmatura schimbindu-si parametri de comportare dupa depasirea tmp de 100 grade. Comportarea unei c-tii la foc estedependenta de comportarea materialelor constitutive.  HIGROTERMICA CTIILOR  Prin destinatia lor , cladirile de locuit si social culturale trebuie sa satisfaca exigentele de viata ale oamenilor. Prin proceselede catabolism si anabolism ale oamenilor se elimina substante nocive ce au ca efect diminuarea capacitatii de munca. Deaceea este importanta cunoasterea caracteristicilor higrotermice ale elementelor de c-tie si efectuarea studiului termic si deumiditate pentru asigurarea cerintelor fundamentale care genereaza confortul termic. Factorii imortanti de care depindeconfortul termic sunt: temp aerului interior si temp medie a suprafetelor interioare. Confortul termic se studiaza atat in planorizontal (elemntele verticale de inchidere perimetrala sau de compartimentare)cat si vertical (elem orizontale ale unei ctii - plansee acoperis). In vederea asigurarii cerintelor functionale , la ctiile civile este necesara izolarea termica a elemacestora.Alegerea modului de executie se face pe baza calculelor urmarind :-realizrea rezistentelor termice necesareasigurarii climatuluii int, limitarea fluxului termic ; - evitarea aparitiei condensului ; - asigurarea existentei coresp la permeabilitate a vaporilor ; - limitarea influentei aerului exterior.  ACUSTICA CTIILOR  Datorita impactului negativ pe care-l are sunetul asupra sanatatii oamenilor , zgomotul a devenit o problema majora pentrutarile civilizate , fapt pentru care au aparut o serie de masuri capabile sa protejeze oamenii. Zgomotele produse in locuinte pot fi apreciate ca zgomote de intensitate medie. Cu toate acestea datorita caracterului lor prelungit ele pot fi condsideratedrept iritanti cronici ai mediului. Principalele surse de zgomot care pot afecta caracteristicile functionale ale unei cladiri sunt:zgomote produse din exploatarea crescuta , spatii tehnice si comerciale. Domeniul de audibilitate variaza intre 16 - 20.00deHz. Se defineste nivelul de zgomot echivalent care se citeste la o distanta de 3 metri de cladire si la 1.3 m de la cota terenuluinatural. Acest factor se refera la nivelul de zgomot care exista inafara unitatii functionale. Limitele admise pentru diferitezone urbane sunt: cvartale de locuit - 50 decibeli; pentru zonele centrale - 60 decibeli.Sunetul se caracterizeaza prin 3 zone: zona I - de propagare (are o crestere exponentiala in timp); zona II (zona de mentinerea unei intesitati anume ); zona III (scaderea substantiala a zgomotului).Gradul de protectie acustica este definit de tipul dectie , destinatie , exigente functionle , amplasament si se calculeaza pe baza elementelor de intensitate stabilite in standarde minime si maxime, precum, si capacitatea de absorptie acustica aelementelor constitutive ale ctiei. In general elementele de protectie acustica ale ctiei sau ale unui amsamblu sunt stabilite prin proiectul cladirii , avand in vedere exigentele acustice. Elementele de acustica urbana se reglementeaza in general pe plan urbanistic.  ILUMINATUL CLADIRILOR-ELEMENTE Iluminatul reprezinta o exigenta generala foarte importanta care caracterizeaza o ctie, avand in vedere ampldsarea siorientarea fata de punctele cardinale, suprafata ferestrelor si spatiului care necesita a fi iluminat. La ctiile civile iluminarease poate realiza natural sau artifical, in functie de suprafata incaperii si de cerintele functionale impuse  INFRASTRUCTURA CTIILOR CIVILE Reprezinta componenta unei cladiri situata sub cota terenului natural. Este constituita din fundatii subsoluri. Infrastructurareprezinta elem de ctie care asigura incastrarea caldirii in teren, precum si transmiterea incarcarilor la terenul de fundare,asigura rezistenta si stabilitatea suprastructurii. Criteriile care stau la baza alegerii fundatiei sunt : planul cladirii, studiul desistematizare, clasa de importanta, capacitatea portanta a terenului de fundare, schema generala incarcarilor, studiulhidrologic. Clasificarea fundatiilor : 1.dupa modul de transmiterea descarcarilor la terenul de fundare :directe si indirecte.2. dupa rigiditate: rigide si elastice.3. dupa alcatuire: monolite si prefabricate.4.dupa materialul utilizat : din zidarie (caramida sau piatra ), din lemn si din beton5. dupa forma : continuie si izloate.  Adincimea fundatiilor este conditionata de asigurarea exigentei de ingehet, precum si de cpacitatea portanta a terenului invederea preluarii incarcarilor transmise de cladire. Forma fundatiilor este aleasa de proiectant   in functie de schema statica de transmiterea incarcarilor si de capacitate portantaa terenului de fundare. Un aspect foarte important in stabilrea formei il constitue amplasarea cladirii in teren si existenta uneialte ctii in imediata vecinatate.  FUNDATII DE SUPRAFATA Sunt utilizate atunci cind capacitatea portanta a terenului este corespunzatoare preluarii sarcinilor transmise de fundatie,adincimea fiind de 5-6 m maxim.pot fi continue sau izolate. Fundatiile continue se adopta in general la structuri pe zidarie portanta si se caracterizeaza prin 2 centuri (superioara si inferiaora) realizate pentru transmiterea incarcarilor de la structurala teren. Penntru alcatuirea unei astfel de fundatii sunt necesare 2 analize: adincimea de inghet si la timea talpii de fundare.Cind incarcarile transmise fundatie sunt mari, se adopta sistemul de fundare, utilizind grinzi de fundare(nu sunt prevazutesubsoluri). Atunci cind incarcarile transmise de suprastructura depasesc capacitatea portanta a terenului se adopta solutuia deradieri generale(soltii economica pentru cladiri cu subsol si cladiri amplasate pe terenuri deformabile).  FUNDATII IZOLTATE Se adopta atunci cind structura nu transmite incarcari foarte mari iterenului de fundatie. Se aplica constructiilor cudeschideri mari , amplasate pe teren nedeformabil, pentru ctii de importanta redusa. Fundatiile izolate pot fi rigide si elastice.Fundatiile rigide se utilizeza pentru ctii tip parter, amplasate pe terenuri bune de fundare; se aplica in general pentrusrtructuri metalice.Fundatiile elastice pot fi realizate monolit (pentru structuri din bet armat) sau prefabricat(pentru stilpii prefabricati se adoptasistemul de fabricatie tip pahar).  FUNDATII SUB DIAFRAGME DIN BET. ARMAT Se realizeaza in solutie de fundatie continua rigida(transmiterea de la difragma la cuzinet se realizeza prin centuri armate)sau elastica. Sistemul este compatibil cu cel al fundatiei continue sub ziduri. Fundatia continua sub stalpi este o solutie carese adopta cand incarcarea transmisa de stalpi e mare , si cind terenul prezinta o capacitate de deformare ridicata. In calcululgrinzilor de fundare se aplica 2 metode : modelul winkler si modelul teoriei elasticitatii.  FUNDATII PE RADIERE Se utilizeaza cind descarcarile sunt foarte mari, comparativ cu capacitatea portanta a terenului. Dpdv constructiv si al rolului pe care-l au radierele sunt : de greutate(cind ctia este amplasata cu nivelul apei crescut), de rezistenta(similare unor planseeintoarse si rezemate pe stilpi si grinzi). Radierele de rezistenta pot fi : tip placa(la ctii civile cu structura de zidarie portanta) ;tip placa si grinzi(la ctii civile cu strctura in cadre); tip planseu ciuperca; circulare(ctii tip turn).  FUNDATII PE COLOANE Sunt utlizate cind punctele de descarcare ale sarcinilor supra structurii sunt in numar mic. Coloanele sunt din bet armat prefabricat, se monteaza in teren cu ajutorul utilajelor grele(se sapa la interior, evacuiind pamintul , dupa care se introduce betonul simplu).Un sistem de fundarte modern este fundarea pe placi curbe subtiri.acestea pot fi sub forma de con si paraboloiti hiperbolici.  ACOPERISUL Partea de atic prin intermediul caruia se relizeaza inchiderea cladirii la partea superioara cu scopul de a o proteja impotrivaagentilor climatici. Partile componente ale acoperisului sunt: struct portanta, izolatia termica, invelitoarea. Clasificareaacoperisurilor: 1.Dupa panta: -acop inclinate(α>20 o ); acoperisuri medii(8 o <α<20 o ) acoperisuri plane(α<8 o ). 2.Dupa forma inelevatie: -cu suprafete plane inclinate; - cu suprafete plane cu panta unica; -cu supraf curbe; -acop speciale. 3.Dupa struct derezistenta: -acop masive din zidarie; -acop din elemente plane. 4.Dupa comp dpdv termic: -acop reci; -acop calde. La constr civile se utilizeaza toate tipurile de acoperisuri prezentate, dar cu precadere acop tip sarpanta, tip teras  HIDROTERMICA ACOPERISURILOR  Rezistenta termica necesara este >decat cea a puntilor exterioare datorita faptului datorita faptului ca este necesar ca pierderea de caldura in timpul iernii sa fie mai redusa iar efectul radiatiilor solare pe timp de vara sa fie minime.In acestcontext precizam ca si sistemele de acoperis se clasifica in doua categorii :acop calde(terase) si acop reci(sarpante).Atat  unele cat si celelalte se prevad obligatoriu cu izolatie termica,dimensionarea acesteia R  ef  >R  nec .Grosimea izolatiei termice estestabilita prin calcul avand in vedere coeficientul de conductivitate t 0  a fiecarui element component,grosimea stratului iar laniv acoperisului pot sa apar punti termice atunci cand izolatia termica nu este sau nu a fost dimensionata corespunzator. INVELITORILE Sunt elemente de constructie cu rol de a proteja cladirea de actiunile climatice. Cerinte: impermeabilitate, rezistenta la foc,adaptabilitate la forma acoperisului. Clasificarea invelitorilor: 1.Dupa natura materialelor constitutive: invelitori ceramice,materialele bituminoase, sticla, mase plastice, tabla. Elementele accesorii sunt din tabla sau mat plastice. Acestea sunt: jgeaburile, burlanele. Burlanele servesc la evacuarea apelor la sist de canalizare. Ele pot fi montate la interiorul cladirii cat sila ext acesteia. Cele de la ext se realizeaza in special din tabla. In general diametrul burlanelor tr sa fie 2/3 pana la ¾ dindiametrul jgheaburilor.O solutie des utliizata de a realizaun acoperis il constituie terasa. Terasa este sistemul de acoperis care este constituit din: beton de panta; termoizolatie; sapa; bariera contra vaporilor; strat de difuzie; strat suport hidroizolatie. Terasele pot ficirculabile sau necirculabile, functie care este asigurata din faza de proiect. Terasele sunt prevazute cu aticuri, au o inaltimestabilita prin proiect in functie de tipul terasei. Deasupra aticului se monteaza un sort de tabla ptr protejarea acestuia.Evacuarea apelor pluviale se face prin intermediul coloanelor montate prin interiorul cladirii. PLANSEE PTR. CONSTRUCTII CIVILE Sunt elemente de constr care compartimenteaza cladirea pe verticala. Cerintele acestora sunt: demobilitattea, rezistenta sistabilitatea, izolatia termica si acustica, exigente fizice, exigente economice.Clasificare: a). Dupa pozitie si functie: -planseu peste subsol; -plansee curente; -planseu special; -planseu de terasa. B) dupa materialul utilizat: -plansee din lemn; -planseedin metal; -plansee din zidarie; - din beton. C). Dupa forma geometrica: -plansee curbe, plane, cu nervuri, casetate. D). Dupasistemul de sustinere: - care descarca pe pereti portanti, pe cladire, pe stalpi, plansee suspendate. E). Dupa alc constructiva:-plansee cu elem identice; plansee cu structuri diferite in componenta.  PLANSEE DIN LEMN Se utilizeaza la const civile, in special in zonele cu grad seismic scazut si la const cu caracter de locuinta. In general descarca pe pereti structurali.Dezavantaje: rigiditate la incarcari orizontale, au deformabilitate mare la inconvoiere. Avantaje: greutateredusa, izolare buna, executie rapida.Calculul de rezistenta al planseului din lemn se face in gruparea fundamentala la starealimita de deformatie(sageata f  ef  <f  admis ).Planseul din lemn dispus la ultima cota trebuie pravazut cu termoizolatie dispusa intregrinzile din lemn.Elementele de conlucrare cu structura de rezistenta sunt:asigurarea prinderilor la extremitateagrinzilor,dispunerea tirantilor metalici(ancorati de pereti portanti).  PLANSEE DIN ZIDARIE DE CARAMIDA Se intalnesc la constr vechi, declarate monumente istorice. Scopul fiind de a pastra substratul istoric.Astfel de plansee se potrealiza in 3 variante:1.cu bolti realizate pe doua deschideri;2.cu bolti realizate pe 1 deschidere;3.realizate in solutie mixta(grinzi metalice pe care descarca boltisoare din caramizi).Planseele din zidarie sunt semirigide si au o rezistenta indelungata.  PLANSEELE METALICE  Sunt utilizate la cladiri cu un nr mare de nivele si de regula cu schelet metalic. Avantajele sunt : capacitate portanta mare;referire la act orizontale ; pot avea un grad de reutilizare ; sunt mai usoare decat planseele din beton. Dezavantaje : trebuieconsiderate masuri pentru asigurarea durabilitatii la foc a exeigentelor termice si acustice; apar eforturi la variatii detemperatura.  PLANSEE CU GRINZI DIN METAL SI ELEMENTE DE UMPLUTURA Sunt realizate din grinzi metalice situate la distante de 0.7-1.2 m, intre care se realizeaza bolti din zidarie de caramida sauBA. Calculul botilor se face in ipoteza de arc simplu rezemat pe profile metalice facandu-se verificarea la starea limitaultima si la starea de exploatare normala. Rigiditatea grinzilor metalice pentru evitarea flambajului talpilor completate cat sirealizarea rigiditatii de ansamblu a planseului se face cu elemente suplimentare dispuse intre grinzile metalice.  PLANSEELE DIN BETON Prezinta o serie de avantaje:capacitate portanta mare,durabilitate ridicata,rigiditate infinita,asigura efectul de saiba.Tipuri de plansee din b.a.:placi din b.a.;plansee cu grinzi pp si sec;plansee casetate;pl tip ciuperca(descarca pe un capitel);pl tip
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks
SAVE OUR EARTH

We need your sign to support Project to invent "SMART AND CONTROLLABLE REFLECTIVE BALLOONS" to cover the Sun and Save Our Earth.

More details...

Sign Now!

We are very appreciated for your Prompt Action!

x