Documents

Recoltarea Probelor de Sange

Description
RECOLTAREA PEROBELOR DE SANGE
Categories
Published
of 6
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Related Documents
Share
Transcript
  1 RECOLTAREA PROBELOR DE LABORATOR   Recoltarea diverselor probe ( de sange, de urina etc) poate afecta direct diagnosticul, tratamentul si vindecarea pacientului.De cele mai multe ori, asistenta este drect responsabila de recoltarea prompta si corecta a acestor probe. In unele cazuri, chiar daca nu asistenta este cea care recolteaza, ea trebuie sa verifice proba,sa pregateasca pacientul, sa asiste medicul, sa-l ajute la efectarea respectivei recoltari, sa acorde ingrijiri specifice pacientului dupa recoltare. Eista anumite teste pentru care pacientul trebuie invatat cum sa si le faca singur acasa (glicemia pe glucotest). Pregatirea pacientului:  ! buna intelegere si informare despre testul pe care pacientul trebuie sa il efectueze in scop diagnostic ne va ajuta sa pregatim pacientul adecvat pentru respectiva manevra. Eplicandu-i  pacientului procedura medicala cu claritate si vom castiga increderea si cooperarea sa.- De eemplu, inaintea unei recoltari dificile si dureroase ( cum ar fi punctia de maduva osoasa) trebuie sa informam pacientul asupra tipului si gradului de disconfort pe care probabil ilva simti. De asemenea trebuie informat cat timp va dura procedura, la ce efecte sa se astepte dupa si in cat timp vor fi gata rezultatele. tiind eact la ce sa se astepte, pacientului ii va fii mult mai usor sa coopereze si sa suporte manevra in sine.- Daca trebuie doar sa asistam medicul in timpul unei recoltari, trebuie vorbit cu pacientul  pe parcursul acesteia, sa il incurajam, si apoi sa-l supraveghem pentru eventualele efecte adverse sau complicatii, pregatite pentru a acorda ingrijirile specifice in orice situatie.- #nele teste necesita instructiuni detaliate pentru a ne asigura de cooperarea totala a  pacientului si de corecta recoltare a probelor, cu atat mai mult cu cat unele necesita anumite conditii de recoltare si schimbarea regimului de viata inaintea recoltarii ( o dieta speciala, un mod corect de recoltare de catre insusi pacient, etc). Consimtamantul pacientului:  Este un drept al pacientului sa i se ofere toate informatiile pentru a intelege eact ce i se va face, procedura medicala in sine, riscurile si implicatiile manevrei inainte de a consimti si a semna ca este de accord cu efectuarea procedurii. $ eplica procedura, cum va fi efectuata si  potentialele riscuri este in primul rand responsabilitatea medicului. $sistenta va relua eplicatiile medicului, se va asigura ca pacientul le-a inteles bine si va verifica daca pacientul a semnat consimtamantul atunci cand este necesar. Masuri de protectie: %asurile de protectie trebuie luate atat pentru asistenta cat si pentru pacient.- Dupa recoltare, produsul trebuie pastrat si transportat in conditii optime, care sa nu afecteze rezultatul.  PUNCTIA ENOA!A:  &unctia venoasa se realizeaza de obicei in fosa antecubitala. e poate recolta din venele de  pe antebratul dorsal, mana dorsala sau picior, sau orice alta locatie accesibila in functie de situatie.Incheietura interioara a mainii nu se foloseste decat foarte rar ca zona de recoltat datorita riscului mare de afectare a structurilor anatomice eistente in zona respective. 'ele mai commune locuri de punctie venoasa sunt cele de pe antebrat (vena mediana,  basilica si cefalica) urmate de cele de pe mana (pleul venos metacarpian, venele dorsale). Materiale necesare:   garou manusi seringa sau eprubete speciale cu aditivii specifici in functie de analiza ceruta  2  holder cu acul atasat sau ac pentru holder si holder  paduri cu alcool etichete formular de cerere analize pentru laborator  recipient special de colectare si transportare a probelor de laborator  bandaj adeziv pentru locul punctiei istemele de recoltare a sangelui respecta urmatorul cod de culori   *acutainere cu capac mov, cu ED+$- (volum  m)   *acutainere cu capac albastru, cu citrat de sodiu ./0 si proportie sangeanticoagulant de 12 (volum 3 m)   *acutainere cu capac negru, cu citrat de sodiu .40 si proportie sangeanticoagulant 52(volum /,1 ml)   *acutainere cu accelerator de coagulare,cu capac rosu, pentru determinari de biochimie si imunologie(volum 6 m)  *acutainer cu heparina,cu capac verde. Pregatirea materialelor:  formularul de cerere analize trebuie completat corect si clar cu datele pacientului, analizele cerute, data si ora recoltarii, numele medicului care indica analizele. eprubetele trebuie alese cu grija in functie de analizele care se cer si de aditivii pe care ii contin fiecare eprubeta trebuie completata corect si clar cu datele pacientului Recoltarea:    - se spala mainile bine si se pun manusi  - confirmarea identitatii pacientului ( pentru a se evita confuzia si a nu se lua analize la un alt  pacient)  - se comunica pacientului ce i se va face, i se va eplica procedura pentru a-i reduce anietatea si a ne asigura de cooperarea sa  - se face o scurta anamneza referitor la ce a simtit pacientul si la eventulele incidente in cazul unor recoltari anterioare (lipotimii, ameteli)  - recoltarea se face cu pacientul intins in pat sau stand in scaun, cu mana sprijinita pe suportul special al scaunului sau de o masa  - evaluarea celui mai bun loc de punctie venoasa - se observa si se palpeaza vena pentru o mai precisa localizare  - se monteaza garoul proimal fata de zona aleasa pentru punctie. Daca venele nu s-au dilatat corespunzator se cere pacientului sa inchida si sa deschida pumnul de cateva ori. (pacientul trebuie sa tina pumnul strans in timp ce se punctioneaza vena si sa-l deschida dupa ce se introduce acul in vena).  - se dezinfecteaza zona aleasa pentru punctie cu paduri cu alcool pana acesta ramane curat. 'uratarea zonei se face dinauntru spre in afara pentru a se preveni contaminarea zonei  punctionate cu flora eistenta pe pielea din jur.  - nu se combina folosirea padurilor cu alcool cu cele pe baza de iod, deoarece alcoolul neutralizeaza efectul dezinfectantelor pe baza de iod.  - dupa dezinfectarea zonei se asteapta sa se usuce inainte de punctionare  - se imobilizeaza vena presand cu policele eact sub locul ales pentru punctie si se intinde de piele  - se punctioneaza vena sub un unghi de 7 grade. Daca se foloseste eprubeta, ea se va umple automat pana la nivelul la care este marcata. Daca se foloseste seringa, se va evita aspirarea  brusca si rapida, deoarece se va colaba vena.  - holderul trebuie mentinut intr-o pozitie sigura pentru a evita iesirea lui din vena   - se va indeparta garoul imediat ce sangele incepe sa curga adecvat, pentru a preveni staza si hemoconcentratia sangelui ce pot afecta rezultatele probelor recoltate   3    - se va evita sa se tina garoul mai mult de  minute  - se schimba cu atentie eprubetele care trebuie umplute pentru a nu se scoate accidental acul din vena sau a se perfora vena  - dupa umplere, fiecare eprubeta se va agita cu blandete pentru amestecarea aditivilor cu sangele  - se desface garoul intotdeauna inainte de scoaterea acului  - se pune o compresa sterile deasupra acului la nivelul locului de punctie si se scoate cu  blandete acul din vena. Intotdeauna se scoate intai eprubeta din holder si apoi se scoate acul  - se preseaza locul punctiei pentru /- minute sau pana cand se opreste sangerarea daca aceasta dureaza mai mult de atat. $ceasta previne etravazarea sangelui in tesutul din jur si formarea hematomului.  - dupa oprirea sangerarii se aplica un bandaj adeziv  - a se evita agitarea puternica si brusca a eprubetelor deoarece se poate produce hemoliza.  - se reverifica locul punctiei pentru a se vedea daca s-a produs hematom. In cazul in care s-a  produs hematom se va presa energic locul timp de 3 minute, dupa care se aplica comprese calde.  - se descarca materialele folosite in containerele speciale, separate.  Consideratii speciale:    - nu se va recolta niciodata de pe bratul sau piciorul care au fost folosite deja pentru diverse terapii intravenoase sau transfuzii, deaorece rezultatul analizelor poate fi afectat.  - de asemenea, se va evita recoltarea de sange din zone edematiate, sunturi arterio-venoase, zone cu hematoame sau rani vasculare  - daca pacientul are vene vizbile, pronuntate, se va recolta evitand folosirea garoului ,  prevenindu-se astfel formarea de hematoame.  - daca pacientul are tulburari de coagulare sau este sub tratament cu anticoagulante, se va  presa ferm locul punctiei cel putin 3 minute pentru prevenirea formarii hematomului si se va specifica tratamentul anticoagulant pe cererea de analize ce se trimite la laborator  - se va evita punctia venoasa din picior deoarece poate creste riscul aparitiei tromboflebitei.  EMOCULTURA In mod normal fara bacterii, sangele se poate infecta prin liniile de perfuzie si transfuzie, sunturi infectate, endocardite bacteriale postprotezarilor cardiace. De asemenea, bacteriile pot invada sistemul vascular prin sistemul limfatic si ductul toracic, pornind de la infectii localizate in diferite tesuturi. 8emocultura se indica pentru a detecta invazia (bacteriemie) si raspandirea sistemica (septicemia) pe cale sangvina. In aceste situatii se recolteaza sange prin punctie venoasa la patul pacientului apoi sangele este transferat in doua recipiente unul continand mediu anaerob si unul continand mediu aerob. Recipientele sunt tinute la incubator permitand astfel tuturor organismelor prezente in sangesa creasca in mediul lor. 8emocultura permite identificarea a aproimativ 690 dintre agentii patogeni in primele /5 de ore si a peste 170 in 9/ ore. &arerile cu privire la momentul recoltarii hemoculturii sunt impartite. #nii considera ca timpul recoltarii este discutabil si irelevant. $ltii indica recoltarea a trei probe la interval de cateo ora. &rima dintre ele trebuie recoltata la aparitia primelor simptome cu ajutorul carora se suspicioneaza bacterimie sau septicemia. 'and se suspicioneaza infectie cu bacterii datorita endocarditei se vor recolta  sau 5 probe cu intervale intre ele cu prinse intre 3 si 7 minute inainte de inceperea antibioterapiei.  Materiale necesare:    4  uzuale seringa de 27 ml pentru adulti si de /-3 ml pentru copil  sau 5 ace recipiente cu medii de cultura anaerob si aerob Pregatirea ec#ipamentului:   se va verifica data de epirare a recipientelor cu mediile de cultura. Imediat dupa recolatre proba se duce imediat catre laborator. Consideratii speciale:  - fiecare proba se va lua la intervale de timp specificate si din locuri diferite   - se va evita sa se recolteze de pe catetere sau de pe mana cu linii venoase prinse recent, in afara de cazul cand se suspecteaza ca respectivul cateter a produs sepsisul.   - principala complicatie a manevrei poate fi hematomul. emograma 8emograma cuprinde mai multe determin:ri- num:rul de eritrocite (R;', red blood cells) valori normale <ntre 5.3 - 6 milioane=mm la  b:rba>i, <ntre 5 - 3.3 milioane=mm la femei >i <ntre 3-9 milioane=mm la nou-n:scu>i.- hemoglobina (8b) valori normale 25-24 g=dl la b:rba>i >i 2/-26 g=dl la femei- hematocritul (8+) valori normale 5/-3/0 la b:rba>i >i 9-590 la femei- parametri (indici) eritrocitari volum eritrocitar mediu (*E%, valori normale 47-15 f),- hemoglobina eritrocitar: medie (8E%, valori normale /9- pg), concentra>ia medie a hemoglobinei eritrocitare ('8E%, valori normale /-60), l:rgimea distribu>iei eritrocitare (RD?, 22.3-25.30)- num:rul de leucocite (?;', @hite blood cells) valori normale 3.777-27.777=mm- formula leucocitar:  neutrofile (&%A) 33-970,   eozinofile 2-60,   bazofile 20,  limfocite /7-530,   monocite /-40- num:r de trombocite <ntre 237.777-537.777=mm Aum:rul de hematii, concentra>ia hemoglobinei, valoarea hematocritului (care este de obicei de  ori concentra>ia hemoglobinei) >i indicii eritrocitari sunt utili <n identificarea unei anemii >i tipul acesteia (anemie hipocrom: microcitar: feripriv:, anemie megaloblastic:, anemie hemolitic:). $nemia poate fi cauzat: de pierderi de sBnge (digestive, urinare, genitale, gingivale, nazale C vizibile sau oculte), deficit de fier sau al>i catalizatori necesari sintezei de eritrocite >i hemoglobin: (vitamina ;2/, acid folic), hemoglobinopatii, procese autoimune, bolicronice, afec>iuni hematologice sau unele medicamente. - $spectul morfologic al eritrocitelor identificat prin analiza frotiului de sBnge poate fi util <n completarea diagnosticului. - Aum:rul de leucocite >i formula leucocitar: ajut: la diagnosticul infec>iilor, bolilor mieloproliferative >i limfoproliferative acute >i cronice. - eucocitoza (cre>terea num:rului de leucocite) apare <n bolile infec>ioase bacteriene, dup: corticoterapie, <n leucemie, <n atacurile de gut:, - eucopenia (sc:derea num:rului de leucocite) <n infec>ii virale, <n afec>iuni ale m:duvei hematopoetice, <n septicemie sau boala de iradiere. - Aeutrofilia (cre>terea num:rului de neutrofile) se <ntBlne>te <n infec>ii bacteriene, boli neoplazice, boli mieloproliferative, 
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks
SAVE OUR EARTH

We need your sign to support Project to invent "SMART AND CONTROLLABLE REFLECTIVE BALLOONS" to cover the Sun and Save Our Earth.

More details...

Sign Now!

We are very appreciated for your Prompt Action!

x