Documents

A. Crihana CIL Iunie 2009 - 1

Description
CRIHANA
Categories
Published
of 7
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Related Documents
Share
Transcript
  De la „canonul” realist socialist la recuperarea maeştrilor: ipostaze ale discursului critic în Viaţa românească  din 1954 Alina Crihană(!!9 Imediat după război, o  Moţiune  redactată în cadrul Societăţii Scriitorilor Români (la24 septembrie 1944) preciza uncţia trasată de partid scriitorului în procesul de remodelare aculturii !i a societăţii române!ti #$ără să abdice de la crezul artistic, scriitorul român înţele%esă părăsească izolarea de până azi !i să de&ină un luptător social  , un luminător  , un călăuzitor al neamului , câ!ti%ând astel locul ce i se cu&ine în noua organizare a lumii ' ceastă misiuneel no poate e*ercita decât în cadrul ideilor de libertate ale marilor democraţii ruseşti , care audat muncitorului intelectual   toate posibilităţile de a trăi cu demnitate !i de a se maniesta carunta! al poporului'+(s' n') 1  acă scriitorul era in&estit cu misiunea unui luminător al maselor !i a unui encomiast al lumii noi 2 , criticul literar a&ea, în epocă, presti%iul mediatorului caretrebuia să - traducă . discursul literar, adaptândul limba/ului puterii !i ăcândul accesibil,deopotri&ă, proletariatului ca destinatar pri&ile%iat al noii literaturi' 0n termenii lui IoanStanomir, #rta totalitară î!i asumă misiunea ei ormatoare !i acti&istului, scriitorul  cineastulîi oeră o cale de acces către interioritatea umană, ca un preludiu al metamorozeire&oluţionare' Raţionamentul leninist combină meliorismul iluminist cu tentaţia adamică de&reme ce arta e a poporului, accesibilitatea este precondiţia oricărei opere de artă autenticre&oluţionare'+   iscursul critic trebuia în plus, să indice - drumul ., să precizeze- direcţiile ., să opereze selecţiile canonice !i să e&idenţieze - orientările . în câmpul literar'0n aceste condiţii, #si les pro/ections arro%antes de la culture roumaine n3ont /amais trattrapes par la ralit locale, la criti5ue littraire - en%a%e . n3a pas t %ale en autorit publi5ue par la production littraire autoc6tone'+ 4  acă poporul a&ea ne&oie să ie (re)educat în spiritul respectului !i supunerii aţă deo%ma care trebuia să /ustiice orice #sacriicii+, #călăuzitorilor+ li se rezer&a un tratamentsimilar prin impunerea unor reţete de scriitură tributare realismului socialist, #metodaundamentală a literaturii !i a criticii literare so&ietice+' ceasta ar #pretinde de la artist oreprezentare &eridică, istoric concretă a realităţii în dez&oltarea ei re&oluţionară+, în măsură#să ser&ească scopului de transormare !i educare ideolo%ică a muncitorilor în spiritulsocialismului'+ 7  eicitară sub aspectul conţinutului, doctrina a a&ut o uncţie oarte binedeinită #8onţinutul estetic al doctrinei, obser&ă ic6el coutourier, este, în cele din urmăsecundar esenţa realismului socialist nu rezidă în prescripţiile sale, mai mult sau mai puţinri%uroase, conorm perioadelor, ci în statutul său de ortodo*ie, plasând arta sub /urisdicţia:artiduluistat totalitar !i aser&indo obiecti&elor sale'+ ;   1  na Sele/an, op' cit, pp' <= > <1' 2  #?e contrat des annes 37= demandait e*pressment @ tous les cri&ains de participer @ la propa%ande A on pou&ait marc6ander les termes dans les5uels on la aisait mais on ne pou&ait pas la reuser car il n3B a&ait pasd3alternati&e la iction tait coe*tensi&e @ la ralit'+ (Sorin le*andrescu, - Cne culture de l3interstice lalittrature roumaine de l3aprDs%uerre ., în  La modernité à l’Est. 13 aperçus sur la littérature roumaine , :ite!ti,:aralela 47, 1999, p' 1;1)   #?iteratura română în anii 37=+, în  om!nia literară , nr' =  2==, te*t disponibil la adresa6ttp EEE'romlit'roliteraturaFromnFnFaniiF7= 4  onica Spiridon,  Le rideau de papier  , în aietele Ec#ino$ ,  Literatură şi totalitarism , &ol' <, 8lu/Gapoca,acia, 2==4, p' 14' 7  H*tras din te*tul statutului Cniunii Scriitorilor So&ietici (194), apud ic6el coutourier,  ealismul socialist  ,8lu/Gapoca, acia, 2==1, p' ;' ;  ic6el coutourier, op'cit', p' <  in acest moti&, în conte*tul relati&ei destinderi dintre 1974 > 197<, concomitent cutentati&a de recuperare a #mo!tenirii culturale+ auto6tone !i a unor mae!tri ai literaturiiuni&ersale din aara spaţiului so&ietic, presa literară românească continuă, totu!i, să promo&eze, la ni&elul discursului critic, realismul socialist ca model canonic al subordonăriiesteticului aţă de politic' eneiciind de contribuţiile unor critici de marcă (dincolo detributul ideolo%ic din epoca marii terori) de talia lui J&id S' 8ro6mălniceanu, l' :iru, 'icu, :aul 8ornea, c6iar Kudor Lianu, din %eneraţia mai &ârstnică, sau ?ucian Raicu !i anMri%orescu din %eneraţia tânără, #lancaţi+, ire!te, de coriei ai criticii do%matice ca i6ai Go&ico& sau i6ai Maiţa, %iaţa rom!nească  reprezintă un reper important pentru discursulcritic al acestor ani' :rezentă în rubrici în care ata!amentul aţă de canoanele ideolo%ice ee*plicit, ca #:e drumul realismului socialist+, alternând, în inter&alul amintit, cu #?iteraturarealistă între 192= > 1944+, una în care ne&oia de le%itimare prin raportarea la tradiţiileauto6tone este e&identă, #ideocritica+ <  nu încetează să pună în relaţie #e&oluţia+ !i#izbânzile+ literaturii postbelice cu #preacerile+ socialpolitice care, con!tientizate ca atare descriitorul iniţiat, au impus, practic, reînnoirea artei poetice precum !i a strate%iilor narati&e saudramatice' 0n termenii lui G' anolescu, #realismulsocialist, în &ersiunea /dano&istă de lanoi, &orbe!te la nesâr!it despre partinitate, caracter popular, accesibilitate, tipic, &eridicitate,umanism, ţel social, erou poziti& !i lume nouă, Ncînd totodatN o triere se&eră a speciilor literare, din care reţine imnul, oda, romanul social, epopee sau lu&iu, drama realistă !iistoricN, adică pe acelea care trec drept sin%urele capabile sN poarte mesa/ul ideolo%ic unic !inene%ociabil+ O '0n primul număr din 1974, oprinduse asupra poeziei lui 8icerone K6eodorescu, i6aiMaiţa atră%ea atenţia asupra #re&elaţiei+ poeţilor #pro%resi!ti+, #înaintaţi+, ca aria anu!,Hu%en Pebeleanu, Gina 8assian, care au înţeles, încă din 194;, #necesitatea unei arte poetice,a unui maniest poetic prin care să!i declare adeziunea lor aţă de poporul alat în pra%ul uneinoi ere a istoriei sale+ 9 ' !ntecele de galeră  ar marca o astel de e&oluţie a tânărului poet carea putut i re&endicat, iniţial, de #susţinătorii - artei pure ., adepţii ormalismului+, al căror #crez+ interzicea cititorilor simpli, nea&izaţi, accesul la sensurile poeziei #ermetice+, #poezialipsită de idei, dar sulemenită în cu&inte dibaci aleseQ+ 1=  acă #în leştar  , orma artistică era,în cea mai mare parte, corespunzătoare conţinutului pe carel e*primaA alambicările e*presiei,ima%inile conuze, contorsionate, ec6i&oce adesea (''') iind datorite în primul rând conuzieidin conţinutul poemelor, incertitudinilor ideolo%ice !i pro%ramatice ale autorului, care nu!i%ăsise drumul+, #în !ntece de galeră , ermetismul ima%inii se ală în conlict puternic cuconţinutul, care este cel mai adesea unul înaintat'+ 11  rticolul lui i6ai Maiţa este odemonstraţie perectă de id i ocritică o astel de abordare anulează dierenţele dintre %enuri !iace inutilă orice dezbatere asupra speciicului poeziei, c6emată e*clusi& să relecte mitolo%ia partinică'0n liniile aceluia!i demers #recuperator+ se înscriu articolele semnate, în acela!i an, dei6u ra%omir, :aul 8ornea !i arin ucur, dedicate unor mae!tri ai poeziei antebeliceelo%iaţi pentru creaţiile cu conţinut social, antimonar6ic sau, în %eneral, ideolo%ic #înaintat+'stel, l' acedonsTi de&ine, sub pana lui ' ra%omir, #un poet al re&oltei+ care, întroepocă în care #Kitu aiorescu propo&ăduia arta pentru artă, îndepărtarea olimpică a poetuluiaţă de &iaţă+, #î!i punea condeiul, nemi/locit, în slu/ba poporului, pe carel &isa re%e+ 12 ' <  Hu%en Ge%rici,  &luziile literaturii rom!ne , ed' cit', p' 142' O  # Realismul socialist' ?iteratura #nouă+, în re&ista Latra, nr' 9 > 1=  2==4, te*t disponibil la adresa6ttp EEE're&ista&atra'ropd&atraF9F1=2==4'pd    , p' O;' 9  #Jpera poetică a lui 8icerone K6eodorescu+, în %iaţa rom!nească , nr' 1  1974, p' 17' 1=  Idem, p' 17<' 11  Idem, p' 1;4' 12  i6u ra%omir, #Cn poet al re&oltei l' acedonsTi+, în %iaţa rom!nească , nr' 4  1974, p' 24O'  preciat poziti& pentru satira antimonar6ică, lui acedonsTi nu i se iartă deri&a simbolistă #poetul se depărtează treptat de rădăcinile ade&ăratei sale inspiraţii+, atin%ând #punctul celmai de /os+, prin #coborârea+ în #mla!tina naturalistă+, pentru ca în ultimele creaţii să#înrân%ă+ #inluenţa decadentă+, re&enind #pe linia ma/oră+' istorsiunile semantice operatede limba/ul poetic de&in amendabile ca de&ieri a'ant la lettre  de la un cod  politic  pe care poetul nu a&ea cum săl cunoască, iar criticul nu ezită să le /udece, oerindui, totu!i, cu%enerozitate, un loc în ?imb, căci #dincolo de conuzii !i de rătăciri, prin întrea%a &iaţă a luiacedonsTi trece irul ro!u al dra%ostei pentru poporul său+' 1  Iată elementele care pot sal&aun scriitor aparţinând trecutului decadent, din perspecti&a criticii puse în slu/ba le%itimării partinice, asi%urândui supra&ieţuirea în canonul contemporan ancorarea în conte*tul socialcu #aplecarea+ spre problemele poporului, satira politică orientată împotri&a instituţiilor demonizate în discursul ideolo%ic oicial, un conţinut #de idei+ susceptibil de a se preta la olectură do%matică !i, e&ident, o #ormă+ limpede, accesibilă, care reuză #ermetismul+''' bsenţa unora dintre aceste in%rediente nu constituie un impediment în demersulrecuperator al criticii #pe linie+, care susţine e*emplar &aliditatea teoriei unei lecturicreatoare acolo unde opera nu oeră suiciente ar%umente pentru o 6ermeneuticăideolo%izantă, ideocriticul î!i caută reperele în conte*tul sociopolitic !i cultural în care ea seinserează, cu autor cu tot' H cazul articolului, citat mai sus, despre 8icerone K6eodorescu, în acărui bio%raie &i%ilentul critic descoperă sâmburele ideilor înaintate > ie ele !i în starelatentă  pe care orma poetică #alambicată+ nu reu!e!te să i le ascundă un tată mecanic delocomoti&ă, căruia #do%oarea cuptorului încins ia secat oc6ii+, copilăria întrun cartier muncitoresc din zona 8ăii Mri&iţa, #acolo unde au iert re&olte !i s3au îniripat năzuinţestrânse !i canalizate de :artidul 8omunist Român în mari maniestări+ etc' 0ntro manieră asemănătoare, ' ucur îl #sapă+ pe Meor%e 8o!buc căutând, întrunmanuscris nepublicat !i plasat cu apro$imaţie  în prea/ma răscoalei de la 19=< care, ire!te,#nul putea lăsa indierent+ pe #poetul ţărănimii+, urme ale unei poezii de idei consonante cuacelea criticului însu!i' 0n elanul creaţiei (una e$ ni#ilo , pe alocuri), detecti&ul plantează#do&ezi+ acolo unde te*tul pare să io permită din #cu&inte răzleţe, unele c6iar rimate, ideia!ternute în proză etc'+, din rânturi de pastel combinate me!te!u%it cu ra%mente de satirăsocială !i montate în discursul critic, se na!te un  puzzle  care pare nici mai mult, nici mai puţindecât o%linda  protocronistă  a miturilor directoare ale anilor 37=''' itul #patriei prime/duite+ le%itimând scenariul uciderii balaurului  de către drepţii    puşi la (ncercare  prindecontur întrun te*t, în care, eliminând citatele mai lun%i !i numele poetului, de&ine imposibilde identiicat obiectul #analizei+' ai mult decât atât, în absenţa %6ilimelelor !i a caracterelor italice marcând citatele(trunc6iate), distincţia dintre discursul poetic !i cel critic este !i ea diicil de stabilit #Roadele pământului sunt incomensurabile -  )in gura maşinilor snopii re'arsă o mare de aur.  . 8ât se&ede cu oc6ii este numai bel!u%' ar zadarnic toate astea' -  *n ţara bogată+ (n ani mănoşi+ pier de ,oame şi m!#nire  . oamenii' :oetul aminte!te de du!manii poporului cu o ură ărămar%ini' Hi sînt - t!l#arii  ., - balaurul   . care în%6ite ără saţiu toată bo%ăţia ţării' - eea ceei promit este minciună şi neade'ăr... -ac legi ca să se oace cu tine.  . :oporului îi rămânedatoria de ai nimici prin luptă' :oetul îndeamnă pe ţărani să se răscoale !i să nu mai a!teptemila nimănui' - u ,urca pe ei+ bicisnici  .' 14  Gu putem !ti cu precizie ce conţinea manuscrisullui 8o!buc autorul ţine să umple %olurile cu propria naraţiune semidoctă, în care nimic nutrădează metalimba/ul critic !i care anulează dierenţele dintre poezia autentică !i maculatura proletcultistă a epocii' 1  Idem, p' 277, 2;2, 2;' 14  #8ontribuţiuni la cunoa!terea operei lui M' 8o!buc+, în %iaţa rom!nească , nr' 7  1974, p' 2<4'  0ntrun articol dedicat centenarului lui nton :ann, tânărul :aul 8ornea oeră !i el odemonstraţie strălucită de ideocritică, în care erudiţia inormaţiei !i supleţea, pe alocuri, ametalimba/ului sunt puse în umbră de acumularea e*cesi&ă de ideolo%eme, de la plasareaoperei întrun conte*t socialpolitic al #transormărilor+, continuând cu raportarea ei la o bio%raie în care ori%inea #sănătoasă+ a autorului de&ine un reper în ormularea /udecăţilor &alorice !i cu receptarea deectuoasă întro epocă în care #cultura oicială+ este dictată de#re%imul bur%6ezomo!ieresc+ până la sublinierea relecturii recuperatoare, a #/udecăţiidrepte+ pe care #re%imul democraţiei populare o pronunţă asupra lui, ca !i asupra tuturor scriitorilor ce au slu/it poporul (''')+ 17 ' proape nimic nul anunţă aici pe &iitorul teoretician alreceptării, de!i eortul de a în&eli un demers critic &iabil (cel puţin parţial), ie el bio%raist !imar*izant, întro #%lazură+ care săl acă di%erabil pentru cenzură, ni se pare e&ident' incolode obser&aţiile reeritoare la conte*tul în care apare opera lui nton :ann, trădând specialistul, bine documentat, în studii culturale, articolul lui :aul 8ornea probează transormarea criticii,în epocă, întro poetică normati&ă care, eicientă în cazul tinerei literaturi partinice, nu acedecât să o #în%roape+ pe aceea a trecutului' !adar, în absenţa altor criterii de raportare la ideolo%ia oicială, discursul criticneopoziti&ist î!i caută le%itimitatea în spaţiul bio%raicului !i al socialului #(''') pro&enit dintro amilie ne&oia!ă, în &inele căreia nu cur%ea nici o picătură de sân%e albastru, nton :ann sasbătut din %reu întrea%a &iaţă ca să!i a%onisească mi/loacele unui trai, care până târziu, a ostsub limitele decenţei+, întro epocă în care #sau încropit multe a&eri !i sau ridicat mulţi dinţărână până la cele mai înalte boierii+ 1; ' Crmează două pa%ini de istorie interpretată dinun%6iul mitolo%iei partinice, în care aptele literare se inserează timid, ca rele*e ale #mi!căriiurtunoase în planul ideilor+, aceasta din urmă a&ându!i ori%inea, ire!te, în e&enimentelesocialpolitice' 0n acest conte*t, opera lui nton :ann este aceea a unui luminător al maselor asuprite, ale căror necazuri le e*perimentase el însu!i, spre deosebire de cole%ii patruzeciopti!ti, care beneiciaseră de pri&ile%iul unei educaţii înlesnite de o mai bună poziţionare în ierar6ia socială pround nedreaptă a &remii, !i care erau ne&oiţi să se #coboare+spre problemele !i cultura poporului, în spiritul #marilor romantici+ pe care #ambiţionau săiimite+ #nton :ann nu a&ea unde pri&i dedesubt, căci în /urul său tălăzuia norodul' ?a elolclorul era mediu de trai, nu o atmoseră de atelier'+ 1<  acă la primii #înaintarea+ esteeectul adeziunii la un cod cultural, la autorul analizat ea este una de natură %enetică'''0n pa%inile care urmează puţin lipse!te ca nton :ann să de&ină un re&oluţionar autentic, călit în ocul luptei de clasăA presimţind e*a%erarea, criticul î!i temperează, întrooarecare măsură, elanurile, căutând #an%a/amentul+ autorului, pe care nu îl mai ală în bio%raia sa socială, în spaţiul operei #8a unul care împărtă!ea cu poporul umilinţele !i obida,nton :ann trebuie că nutrea  claselor stăpânitoare o ostilitate  ,ăţişă '  ost un re&oluţionarU0n sensul unei lupte desc6ise pentru răsturnarea re%imului eudal, desi%ur că nu' (''') 0n sc6imbîn operă apar atacuri la adresa împilatorilor !i se stră&ede peste tot critica socială'+ 1O  J atare poziţionare a autorului în raport cu orânduirea socială nedreaptă %enerează, în  /o'estea'orbei  !i 0 şezătoare la ţară , o %alerie de persona/e în care, dincolo de problema tipicităţiile%itimând subordonarea aţă de paradi%ma clasică, criticul reperează in nucce  i%urile mitice puse în circulaţie de scenariile partinice ale propriei epoci #înaintarea+ ideolo%ică a lui nton:ann de&ine astel, mai mult decât structurile operei, ar%umentul ma/or în a&oarea#clasicităţii+' 17  #Cn clasic al literaturii populare+, în %iaţa rom!nească , nr' 11  1974, p' 17=' 1;  Idem, p' 19' 1<  Idem, p' 141' 1O  Idem, p' 142'
Search
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks