Documents

Abandonul şcolar

Description
ghhh
Categories
Published
of 8
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Related Documents
Share
Transcript
     Abandonul şcolar-factori, modalităţi de prevenire Abandonul şcolar reprezintă una din multiplele forme ale eşecului şcolar. Noţiuneade eşec şcolar are conţinuturi diferite de la un sistem de învăţământ la altul, printre celemai întâlnite sensuri, pe lângă abandonarea prematură a şcolii, numărându-se: decalaulîntre potenţialul personal şi rezultate, părăsirea şcolii fără o calificare, dificultăţileindividuale de învăţare, repetenţia şi analfabetismul, incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice sau eşecul la e!amenele finale . e fac c#iar diferenţieri între un eşec de tipcognitiv, care se referă la neîndeplinirea obiectivelor stabilite, şi unul de tip necognitiv,care presupune inadaptarea copilului la e!igenţele mediului şcolar. Abandonul şcolar are, de asemenea, accepţiuni şi semnificaţii diferite: părăsireasistemului de educaţie înainte de finalizarea învăţământului obligatoriu, ieşirea din sistemînainte de absolvirea unuia dintre nivelurile acestuia, ieşirea din sistem, indiferent de nivel,fără obţinerea diplomei care atestă finalizarea nivelului respectiv de învăţământ, părăsireasistemului de învăţământ fără dobândirea unui certificat care să ofere posibilitateaintegrării pe piaţa muncii sau ieşirea prematură din nivelul secundar de educaţie fărăintegrarea în programe de tipul $a doua şansă% .Abandonul şcolar ca forma a eşecului şcolar , care apare la un anumit moment alsocietăţii moderne, este considerat de unii specialişti în domeniul educaţiei din mai multe perspective de-a lungul evoluţiei pe care o urmează: ca fapt pedagogic, ca inustiţie socialăşi ca risipă economică.&a fapt pedagogic, eşecul şcolar semnifică dificultăţile de învăţare pe care leîntâmpină unii copii în procesul de instruire. Noţiunea îşi capătă legitimitate odată cugeneralizarea învăţământului, interesul pentru diminuarea acestuia fiind marcat de anii '().*a început, fenomenul apare ca un fapt normal, fără consecinţe sociale evidente, cauzelefiind atribuite în e!clusivitate elevului considerat unul +slab+ sau cu capacităţi intelectualereduse. n anii ') -'), eşecul şcolar începe să fie considerat din perspectiva inustiţieisociale, fiind un subiect prezent în dezbaterile asupra egalităţii şanselor la educaţie./eneralizarea învăţământului şi prelungirea şcolarizării creează premisele teoretice deacces la educaţie pentru toate categoriile sociale. n acelaşi timp şcoala îşi diversificăfuncţiile: aceasta oferă nu numai o formaţie culturală de bază, ci prin filierele şi nivelurilesale devine determinantă pentru inserţia profesională şi socială a tinerilor. &a urmare,eşecul nu mai este o problemă pedagogică, ci devine o problemă socială . 0acă la începutselecţia se realiza pe baze financiare şi, deci, sociale, ulterior aceasta se operează pe criteriiacademice, fapt care oferă posibilitatea mobilităţii sociale prin educaţie. 1otuşi, specialiştiiatrag atenţia asupra unei anumite reproducţii sociale prin şcoală 2deşi aceasta era conceputăca miloc de democratizare socială3, situaţie care contrazice ideea egalităţii şanselor. 4şeculşcolar apare, astfel, ca eşec al democratizării, instituţia şcolară contribuind la +generarea+inegalităţii sociale5 eşecul nu mai este al copilului, ci al şcolii însăşi.6erioada de relativă criză economică şi socială a determinat o nouă perspectivăasupra eşecului şcolar, cea de risipă economică. 0acă iniţial obiectivul prioritar alguvernelor în domeniul educaţiei a fost reducerea inegalităţii sociale şi lupta contraeşecului şcolar, ulterior elevul în situaţia de eşec nu mai este considerat victima inustiţieisociale, ci un tânăr costisitor pentru societate, în curs de recuperare şi inserţie şi un viitor cetăţean puţin productiv. n această perspectivă economiştii au ridicat o serie de întrebări:7  luând în considerare priorităţile politice, economice şi resursele disponibile, până unde se poate e!tinde efortul unei ţări pentru inserţia socială şi profesională a tinerilor defavorizaţi5începând cu ce prag trebuie să se înceapă un tratament social al problemei sau,în alţi termeni, ce rată de marginali şi inadaptaţi poate societatea să tolereze. Această perspectivă evidenţiază deplasarea interesului de la eşec spre reuşită, de larealizarea individuală spre competenţă, de la eficacitate şcolară, spre eficienţă economică.8 nouă viziune asupra educaţiei se conturează după adoptarea 9emorandum-ului privind învăţarea permanentă, document al niunii 4uropene lansat în cadrul &onsiliului4uropean de la *isabona 2octombrie ;)))3. Această viziune este reflectată de mesaeleconţinute în document, în special, de mesaele c#eie < %noi competenţe de bază pentru toţi= 2care se referă la garantarea accesului universal şicontinuu la învăţare în scopul dobândirii şi reînnoirii capacităţilor necesare pentru o participare susţinută în cadrul societăţii cognitive3 <%realizarea unor investiţii superioare în resursele umane=.  Noua perspectivă transpare şi din cele patru obiective convergente pe care9emorandum-ul le susţine - ocupabilitate, cetăţenie activă, coeziune socială, realizare personală, obiective realizabile prin educaţie.6roblematica abandonului, ca forma a eşecului, sau cea a reuşitei şcolare trebuieabordată în conte!tul egalităţii şanselor la educaţie, concept asupra căruia e!istă mai multe perspective. 8 primă perspectivă se referă la egalitatea şanselor de acces: la debutul şcolarităţiitrebuie să se asigure tuturor copiilor şanse egale avându-se în vedere că aceştia au o zestregenetică diferită, provin din medii eterogene şi au suferit influenţe diferite. 8 a doua perspectivă se referă la egalitatea de oportunităţi: conţinutul programelor şcolare şi abordarea pedagogică trebuie să fie nediscriminatorii5 inclusiv şcolile ar trebui săfie egale ca eficacitate. 6erspectiva asupra rezultatelor procesului educativ presupuneegalizarea, cel puţin relativă, a performanţelor şcolare, la înc#eierea aceloraşi niveluri deşcolarizare. Aceasta implică, însă, o tratare individualizată a elevilor 2deci inegală3investind în cei cu un ritm mai lent de învăţare sau cu aptitudini şcolare reduse mai multtimp şi mai multe resurse.n ceea ce priveşte factorii de risc pentru reuşita şcolară şi cauzele eşecului şcolar cu multiplele sale forme de manifestare, inclusiv abandonul şcolar şi neşcolarizarea, e!istădiferite modele e!plicative care plasează pe un loc central individul 2copilul3, şcoala saufamilia, considerate individual sau în interacţiune.n cele ce urmează voi prezenta câteva din poziţiile teoretice dezvoltate pe temafactorilor determinanţi ai eşecului şcolar, în funcţie de accentul pe care îl pun asupra uneiasau alteia dintre structurile cauzale generatoare. Individualitatea elevului &aracteristicile individuale ale copilului, mai concret nivelul redus al inteligenţei2determinat de moştenirea genetică3, deficienţele şi tulburările de natură intelectuală sau psi#o-senzorială, sunt invocate drept principale cauze ale eşecului şcolar de abordărilegenetice. Această poziţie are implicaţii şi efecte negative atât în plan social şi moral, cât şiîn practica pedagogică. Abordarea psi#o-afectivă situează în centrul modelului e!plicativ tot copilul, dar înrelaţie cu mediul familial şi şcolar, cu influenţele pe care aceste medii le e!ercită în procesul de formare a personalităţii sale. 0eosebit de importantă pentru parcursul şcolar al elevului, pentru e!plicareasituaţiilor de eşec este şi atitudinea faţă de cunoaştere a acestuia, sensul pe care-l dă copilul;  cunoaşterii şi reuşitei sau eşecului şcolar. Această atitudine se construieşte, însă, îndependenţă de mediul socio-familial, de istoria sa personală, de modul de reacţie laîntâlnirea cu şcoala, cu munca orientată spre un anumit scop. Mediul socio-familial 9aoritatea studiilor şi cercetărilor care abordează problematica eşecului şcolar sereferă la influenţele e!ercitate de caracteristicile definitorii ale mediului familial de provenienţă al copilului aflat în dificultate, caracteristici de natură socială, culturală,economică. n mediu familial defavorizat şi +defavorizant+ pentru parcursul şcolar alcopilului nu poate asigura referinţele culturale necesare pentru a valorifica eficient ofertaşcolară şi nici condiţiile materiale pentru susţinerea studiilor copiilor. 9ai mult c#iar,nivelul cultural al familiei de srcine şi atitudinea acesteia faţă de şcoală pot provoca unretard al dezvoltării intelectuale generale, în special în plan cognitiv, cu atât mai greurecuperabil cu cât mediul este mai profund dezavantaat. e fac referiri, în acest sens, ladiferenţele care e!istă între cultura în care copiii sunt educaţi în familiile dezavantaate şicultura dominantă oferită de şcoală, la tipurile de valori ve#iculate, la diferenţele delimba . Instituţia şcolară nii teoreticieni au dezvoltat concepţia potrivit căreia şcoala este o instituţie de=reproducere socială= dat fiind că aceasta ignoră valorile elevilor proveniţi din grupuridefavorizate şi le promovează pe ale celor proveniţi din %clasele favorizate=. >coalareproduce, astfel, structura raporturilor de clasă, permanentizând şi legitimând ierar#iasocială e!istentă 2văzută ca o rezultantă a competenţelor indivizilor aparţinând unei clase3.&opilul provenit dintr-un mediu defavorizat va intra în conflict cu %stilul cognitiv= şinormele promovate de şcoală, diferite de cele pe care el şi familia sa le adoptă şi lerespectă, situaţie care va conduce la inadaptare şi eşec şcolar. >coala ca principal factor care poate provoca eşecul şcolar este invocată şi decurentul inter-acţionist care susţine că acesta se produce în interiorul şcolii ca urmare amodului specific de interacţiune elevi - profesori. &onform acestei teze, profesorii auanumite aşteptări de la elevi, de nivel mai înalt sau mai redus, răspunsul elevilor fiind pemăsura cerinţelor. 0e asemenea, rezultatele şcolare sunt profund influenţate de condiţiile încare se desfăşoară procesul de învăţare şi de modalităţile concrete de evaluare a activităţii .?econsiderând perspectivele asupra cauzelor eşecului şcolar, ?iviere 27@@73 propune două tipuri de factori generatori ai acestuia: instituţionali şi individuali. &ategoria factorilor instituţionali include: -natura şi nivelul e!igenţelor cognitive ale învăţământului e!primate cu prileuldiferitelor tipuri de evaluări 2evaluare curentă, e!amene finale35-rigiditatea ritmurilor de învăţare şi caracterul normativ al sistemului de învăţământcare nu permite suficiente adaptări la particularităţile elevilor şi specificul local5 -%rupturile= intervenite pe parcursul şcolar 2transferul la o altă şcoală sau clasă, laun alt profesor sau învăţător35 -alţi determinanţi instituţionali: mărimea clasei 2numărul de elevi din clasă3,omogenitatea eterogenitatea acesteia ca nivel de performanţă, organizarea timpului şcolar 2durata şi structura anului şcolar, a trimestrelor, vacanţelor, săptămânii şi zilei de %muncă=a elevilor3.B  n categoria factorilor instituţionali pot fi incluşi şi cei referitori la resurselefinanciare ale şcolii, calitatea şi managementul resurselor umane, cantitatea şi calitatearesurselor materiale, a dotărilor etc.0intre factorii individuali , cei mai importanţi sunt consideraţi: -factorii constituţionali, de natură ereditară 2caracteristici psi#o-fizice35 -factorii psi#o-afectivi - trăsăturile de natură aptitudinală şi afectivă care faciliteazăsau împiedică adaptarea şcolară5-factorii socio-economici şi socio-culturali ca determinanţi ai mediului familial5 -factorii generali de ambianţă educaţională - conte!tul social în care se faceeducaţia, valoarea şi importanţa care i se acordă acestei instituţii de către societate, cuimplicaţii asupra atitudinii individului 2elevului3 faţă de şcoală. 0in prezentarea diferitelor perspective asupra eşecului şcolar şi a cauzelor generatoare se constată că acestea iau în considerare atât aspectele educative, cât şidimensiuni de natură individuală, socială, economică, culturală şi politică, cele mai multeaccentuând, însă, asupra uneia sau alteia dintre acestea. tudiile din ultimele decenii punsub semnul îndoielii interpretările unidimensionale, considerând că eşecul şcolar sesituează, de fapt, sub influenţa unei configuraţii de factori in#ibitori ai dezvoltării şcolare,între care sunt de reţinut atât variabilele conte!tuale şi instituţionale, cât şi cele individualeşi interpersonale, cu diferenţe, însă, de la o situaţie la alta, în ceea ce priveşte intensitateaacţiunii acestora.0acă până în anul 7@@) în ?omânia nu s-a vorbit despre abandon şcolar sauneşcolarizare, sistemul neacceptând eşecul şcolar ca pe o realitate, nu acelaşi lucru s-aîntâmplat după căderea sistemului comunist. 0in păcate această problemă nu a constituit o prioritate după 7@@).Abandonul şcolar crează condiţiile eşecului integrării sociale, în sensul că reducesemnificativ şansele autorealizării în domeniile de activitate legitime. 4şecul în a-şi realizao educaţie şcolară completă se asociază cu perspectivele ocupaţionale şi economicelimitate, detaşarea de valorile societăţii şi de instituţiile ei şi cu o scadere a venitului personal de-a lungul întregii vieţi.&omparativ cu celelalte tări, in perioada ;));-;))C ?omânia a avut cea mairidicată rata de părăsire timpurie a studiilor, clasându-ne in top si fiind cu mai mult de CDfată de media europeană.Abandonul şcolar este in ?omânia o problemă sociala din ce in cemai gravă şi mai des intâlnită. 0e la an la an rata abandonului scolar creşte simtitor si laacest fenomen se aunge din cauza miraului occidentului ce atrage tinerii spre un câştigmai substantial decât cel pe care ar putea sa il câstige in tara daca ar rămane sa işi continuiestudiile pană la cel mai ridicat nivel.0eşi nu au abordat e!plicit problema participării şcolare, măsurile de reformă aeducaţiei de după 7@@) au promovat o serie de sc#imbări în sistem, cu impact potenţialasupra reducerii si prevenirii abandonului şi neşcolarizării, fenomene care au luat amploareîn prima parte a anilor E@). 6rimele reglementări legislative care au avut drept obiect principal prevenirea şi ameliorarea acestor fenomene au fost adoptate însă în anul 7@@. Astfel, un rol important in prevenirea abandonului scolar dar si ameliorarea participării şcolare il au urmatoarele categorii de măsuri  :-măsuri şi programe de intervenţie directă asupra cauzelor şi efectelor fenomenuluide neparticipare şcolară5-reglementări privind ameliorarea învăţământului din mediul rural, cu efecte asuprastimulării participării şcolare5F
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks