Documents

Sub Bacterio

Description
bacteriologie semestrul II
Categories
Published
of 5
All materials on our website are shared by users. If you have any questions about copyright issues, please report us to resolve them. We are always happy to assist you.
Related Documents
Share
Transcript
  1.medii microaerofile descriere + exemple/ Amestecul de gaze din atmosfera microaerofile.Cea mai intalnita bacteria: Campylobacter, C. jejuni, si C. coli.Amestecul gazos: N ! #, $ %&#, C$ !%1'#.Aceasta atmosfera se obtine prin mai multe mijloace:%(izice: borcane etanse in care se introduce amestecul de mai sus, exicatoare sau borcane cu lumanare)%C*imice: containere in care se introduce it%uri comerciale reducatoare de $ si  producatoare de co, procedeul Compypa %zolarea cu imbogatire, prin membrane filtrante cu pori de '.- m, sterile, aplicate pe suprafata unui mediu gelozat 0 cu *ematii de oaie2. 3este membrane se aplica %4  picaturi dintr%o suspensie de materii fecale intr%un bullion nutriti5e. 6upa o ora la 4& 7 C membrane se inlatura si placa se incubeaza, in atmosfera de microaerofilii, la 4&7C sau 87C, % zile.9e 5a face identificarea pe baza caracterelor : morfologice, de cultura, bioc*imice, antigenice. Apoi testarea la substantele antibacteriene.. metoda electi5e pt . pylori0etoda de referinta este e5identierea bacteriei in biopsiile gastrice prele5ate in timpul examenului endoscopic.$ conditie importanta  bolna5ul sa nu fi urmat cel putin o luna, tratament cu antibiotic, saruri de bismut*9e recolteaza fragmente de mucoasa antrala si fendica in nr. 6e 8 si se 5or folosi astfel:%;nul 5a fi introdus in mediu cu uree si indicator de p pentru e5identierea ureazei)% fragmente pentru e5identiarea . pylori pt frotiuri si cultura care 5or fi produseintr%un flacon cu 9( pt a se e5ita disecarea probelor si contactul de $, sau folosirea unei solutii de glucoza '# care impiedica detasarea stratului de mucus.%;n fragment pentru studiul *istopatologic.Conser5area probelor pentru insamantare, daca nu se pot lucre imediat, se face la 8 7C, max. 8*) daca se depaseste acest timp se 5or conser5a intr%un mediu de transport in care probele pot fi tinute 8* la 87C.4. Cum se stabileste nomenclatura tulpinilor de 5irus gripal<=ulpinile gripale au o nomenclatura sepecifica ce cuprinde:%=ipul antigenic al ribonucleoproteinei 5irale A,>,C2%?ocalitatea de izolare%Numarul tulpinii%Anul izolarii%=ipul de A si NA8. profilaxia anti5irala specifica artificial: se poate realize prin  metode:% acti5e: prin 5accinare3asi5a prin administratrea sarurilor immune specific . 5irusul urlian: infectii+descriere@ste agentul etiologic al parotiditei epidemic(orme clinice:1.3arotidita epidemica oreionul2 : incubatie aprox 1! zile, febra medie, anorexie, otalgie, indispozitie, urmata rapid de *ipertrofia bilateral dureroasa a glandei parotide si sali5a. 6urata bolii aprox 1 zile, cu e5olutie autolimitanta.  .$r*ita: se obser5a dupa pubertate, in 1'%41# din cazuri, este precedara de febra, frison, dureri abdominal. Apare inflamatia scrotal, eritemo%edematoasa, dureroasa, in  # din cazuri sunt interesate ambele testicule. @5olutie fa5orabila, durata !%1' zile. ;neori poateaparea atrofie testiculara, iar azoospermia este exceptional. ?a femei, poate aparea o5aritasau mastita, in 41# din cazuri la fete dupa 18 ani.Complicatii:1.0eningita urliana limfocitara2 poate aparea la %& zile de la debut cu febra, redoarea cefei, 5arsaturi, cefalee, fotofobie. @5olutia fa5orabila, cu 5indecare in cate5a zile..@ncefalita inainte de introducerea 5accinului reprezenta aprox '%4'# din encefalitele 5irale. Apare in aprox # din cazuri, in timpul parotiditei, sau dupa %4 saptamani. 9e manifesta prin: confuzie, con5ulsii, tulburari motorii, senzoriale. 0ajoritatea cazurilor e5olueaza fara sec*ele.4.Afectarea N. cranieni cu surditate la '.' # din cazuri, uni/bilateral, ire5ersibila. (oarte rar cecitate prin ne5rita optica.Alte complicatii: miocardite, nep*rite, pancreatite.-. p la care creste ibrioc*olerae +medii de cultura% cresc bine la un p alcalin: B%B., apa peptonata si in mediu cu mult $)% 9unt oxidazo%poziti5i)% in medii lic*ide formeaza 5al la suprafata% 3e mediile solide >9A formeaza colonii mici, transparente%9unt bine rezistenti in mediile cu bile, de aceea, se folosesc mediile selecti5e)%=olereaza concentratii de -%-. # NaCl.&. cand apare reimbolna5irea cu icettsia proDazecii<% in anumite conditii, ocettsia exista in stare latenta, poate rede5eni patogena dand recaderiale bolii, tifosul de reimbolna5ire boala >rell%Einsser2.!. 6escrieti testele pentru confirmarea specie Neisseria gonorr*oeae3entru confirmarea specie de Neisseria se testeaza fermentarea za*arurilor  N. gonorr*oeae fermenteaza 6$A glicoza.0etode rapide:%=estul de coagulare cu ser antigonococic cuplat cu protein A stafilococica aglutinarea in 4 min da raspuns poziti52%0etodele biologiei molecular  sonde nucleotidice, 3C %3rin imunoluorescenta, cultura se 5a colora cu ser fluorescent antiggonococic. @xaminarea se 5a face cu microscopul cu fond intunecat in lumina ultra5iolet.B. descrieti modalitati de identificare oentri Neisseria meningitis:% se selecteaza coloniile smoot* F9G, mici, cu diametrul de cca 1mm, transparente, usor gri)% se examineaza bioc*imic pentru producerea citocrom%oxidazeipe *artie impregnanta cu reacti52% se fac frotiuri colorate Hram pentru prezenta diplococilor Hram negati5e, in F boabe de cafeaG fata in fata. 6aca indeplinesc cele 4 contidii% genul Neisseria.% identificarea serologica de grup din culturile puse se face prin aglutinari cu seruri poli5alente si apoi mono5alente, identificandu%se grupul de meningococ. Cele mai frec5ente, in zona europeana, sunt: A,>,C,I, J%14 .1'. ibo5irusurile cu polaritate +/%AN%ul tradus direct in protein, fara o transcriere prealabila, este considerat AN cu polaritate  poziti5a AN +22  AN%ul transcris intai intr%un AN complementar si apoi in protein  AN cu polaritate negati5e AN%2211. (amilia + genul +Ag pt >% familia epadna5iridae% genul: $rt*o*epadna5irus9tructura antigenic:1.Ag de suprafata >s%Constituie in5elisul extern al >%9tructura complexa lipoglicoproteica%Apare in sangele bolna5ilor dupa 8%- saptamani de la infectie, inainte de debutul clinic al *epatitei si dispar la 4 luni de la debut.Ag nucleocapsidic >c%6e tip antigenic unic)%9e gaseste in 5irionul complet si in nucleocapsidele neasamblate din nucleul *epatocitelor infectate, unde este decelabil la 1' zile de la infectie, dar este absent in sange.4.Ag >e%Asociat nucleocapsidei%3olipeptid solubil%Apare in ser in perioada de incubatie, imediat dupa apritia Ag >s, negati5andu%se dupa %8 saptamanai, disparitia lui precedand%o pe a Ag >s%3rezenta lui semnifica replicarea 5irala. 3ersistent a indelungata este asociata cu  prognostic nefa5orabil si este semn de multiplicare 5irala interna in *epatocit. 6aca e5olutia este bine, dupa o luna de la aparitia icetrului apar si Ac anti >e, decelendu%se consecuti5e aparitiei g0 anti >c.1. 3recizati familia si genul 5irusului *epatitei a. descrieti sc*ematic structura lui:% familia: 3icorna5iridae)% genul: @ntero5irus% 5irus AN, cu capsida icosaedrica, neanselopat, & nm)% rezistent la -'7C, eter, detergenti neionici)% poate fi distrus in cate5a minute la 1''7C, de formol 1/8''' dupa o expunere de 4 * la 4&7C, clor acti5e '.1 mg# timp de 4' min.14. (amilia+subfamilia 5irusului *epatic:% familia: erpes5iridae% subfamilia: Alp*a*erpes5irinae18. afectiuni ort*opox5irus + descriere% acest gen cuprinde 5. 5ariolic si 5. 5accine3oate genera 5ariola  boala infectioasa extreme de contagioasa. irusul patrunde in organism pecale respiratory, dermica, intramusculara.ncubatia: 1%1! zile, debut brusc cu stare generala alterata faza toxemica2 cu febra crescuta,  prostatie, cefalee, ras* care in %8 zile se concretizeaza in enantem si exantem c*aracteristic, cu leziuni focale.@nantemul  in orofaringe, palatal tare, limba, pilieri, cu macule mici care se transforma in 5ezicule si se rup. 9e poate extinde  tip centrifug, mai dens pe fata si extremitati. n 1%8 zile e5olueaza ca maculopapule ce de5in 5ezicule, timp de %- zile, apoi se transforma in pustule cu  continut opalescent, atingand punctual maxim in 11 zile. 3ustulele  cruste dupa %8 saptamani2   prin desprindere  cicatrice.Aceasta este forma comuna) se poate manifesta prin erupti5e *emoragica confluent, insotita de *emoragii mortalitate B'#2. 0ai poate da ulcere corneene, osteomielitis 5ariolosa cu repercursiuni tardi5e prin defecte osoase, pulmonare, gastrointestinal. 9e mai poate complica cu encefalita  principal cauza de deces in forma FmajorG.1 . ex de coci anaerobi, nesporulati. H negati5eHenuri: eillonell) Acidaminococcus) 0igasp*aera1-. @x. >acilli anaerobi, nesporulati, H. negHen: >acteroides, 3re5otella, 3orp*yromonas) (usobacterium1&. @x. >acilli anaerobi, nesporulati, H pozHen: Actinomyces) >ifidobacterium) @ubacterium) 0obiluncus) 3ropionibacterium1!. A5antaje ale 5accinurilor corpusculate preparate din 5irusuri attenuate:% induc imunitatea similara bolii natural)% raspunsul imun este dirijat fata de toate Ag 5irale)% imunitatea indusa este durabila ani de zile2)% pre5in boala naturala.1B. A5antajele/deza5antajele 5irusurilor inacti5e. @xemple:@x: 5accin antipoliomielitic, antirabic, antigripal.A5antaje:%aspuns de tip umoral foarte bun)%9tabilitate antigenic absenta re5ersiei si eliminarii de 5irus2)%9tabilitate de t7 uzuale)%3ot fi administrate la imunosupresanti 5irusul inacti5at nu se multiplica2%ndi5izii 5accinati nu transmit 5irusul la contacti.6eza5antaje:%nduc imunitate de durata mai scurta necesita rapelari numeroase2%munitatea de tip cellular este redusa%munitatea locala este limitata.'. caracterele de cultura pe mediile lic*ide si solide pentru 3seudomonas:% cresc usor in conditii de aerobioza)% cresc pe medii simple sub forma de colonii F9G si F0G cand sunt incapsulati% in bullion sau apa peptone 1# se produce o tulburare cu formarea unei pelicule la suprafata mediului, care, dupa cate5a zile, se fragmenteaza si cade la fund, iar mediul  filant + 5ascos% pe geloza simpla cresc sub forma de colonii rotunde, con5exe, flourescente, deseori cu reflex metallic, de culoare galben%5erzui, in culture tinere dupa cate5a zile pigmentul  brun2 sau  pigmentate in rosu, galben sau negru brun. Cultura de 3s. Aeruginosa degaja un miros aromatic datorita $  aminoacetofenonei, asemanatoare florii de tei.% pe mediile cu sange %1'# se dez5olta colonii gri, lucioase, care produc *emoliza de tip K, ce se intensifica la temperature camerei.1. Caractere bioc*imice 3seudomonas% oxidazo%poziti5)% elaboreaza pigmenti)3roduce substante cu actiune bactericida: piocinoza bactericida pentru alte specii2  piocinabactericida si pentru aceeasi specie dar nu si pentru aceeasi tulpina2%Nu fermenteaza lactoza
Search
Related Search
We Need Your Support
Thank you for visiting our website and your interest in our free products and services. We are nonprofit website to share and download documents. To the running of this website, we need your help to support us.

Thanks to everyone for your continued support.

No, Thanks